Clavicord
Clavicordul este un instrument cu clape și coarde, popular între secolele al XV-lea si al XVIII-lea. Ca și clavecinul, a cunoscut o renaștere în secolul XX.
IstoricModificare
Cea mai timpurie menționare a numelui de clavicord este in Viena in 1397. Cele mai vechi instrumente care s-au păstrat au fost fabricate in Italia la mijlocul secolului al XVI-lea.
CaracteristiciModificare
Clavicordul are o forma rectangulară, cu placa de rezonanță la dreapta. Coardele, grupate în perechi, traversează de la stânga la dreapta. Apăsarea unei taste aduce o lamă de metal în contact cu două coarde, lama rămânând în contact cu coardele atât timp cât tasta este apăsată. [1] Deoarece secțiunea din stânga este amortizată, inălțimea sunetului produs depinde numai de porțiunea coardei care oscilează liber intre lamă si punctul de atașare in dreapta.
În funcție de tasta care este apăsată și punctul de contact, aceeasi coardă poate produce în acest fel sunete de inălțime diferită. Un dezavantaj al acestui sistem este faptul că două taste cu lame aliniate cu aceeași coardă nu pot fi folosite simultan. Din aceasta motiv, doar taste care corespund unor note cu o disonanță puternică impart aceeași coardă.
NoteModificare
- ^ În mecanismul unui pian ciocanelul cade intr-o poziție intermediara imediat dupa contact.
BibliografieModificare
- The New Grove Dictionary of Music and Musicians, Macmillan Publishers Ltd. 2001
- The Harvard Dictionary of Music, Harvard University Press, ediția a IV-a, 2003