Coaliția de centru dreapta
| Coaliția de Centru Dreapta | |
| Oameni cheie | |
|---|---|
| Lideri | Matteo Salvini Giorgia Meloni Silvio Berlusconi |
| Fondator | Silvio Berlusconi |
| Date | |
| Înființat | 18 Ianuarie 1994 |
| Informații | |
| Ideologie oficială | Conservatorism Conservatorism social Populism de dreapta Naționalism Facțiuni minoritare: Conservatorism liberal Liberalism Creștin democrație Pro-europenism |
| Poziție politică | Centru-dreapta[1][2][3][4][5] spre Extrema dreaptă[6][7][8] |
| Culori oficiale | Albastru |
| Camera Deputaților | 237 / 400
|
| Senatul Republicii | 115 / 200
|
| Parlamentul European | 40 / 73
|
| Guverne Regionale | 13 / 20
|
| Consilii Regionale | 413 / 897
|
Modifică date / text  | |
Coaliția de centru dreapta este o alianță politică a partidelor politice din Italia, activă - sub mai multe forme și nume - din 1994, când Silvio Berlusconi a intrat în politică și și-a format partidul Forza Italia.
La alegerile generale din 1994, sub conducerea lui Berlusconi, centrul-dreapta a funcționat cu două coaliții, Polul Libertăților din nordul Italiei și Toscana (în principal Forza Italia și Liga Nordului) și Polul Bunei Guvernări (în principal Forza Italia și Alianța Națională) din Italia centrală și de sud.La alegerile generale din 1996, după plecarea Ligii Nordului la sfârșitul anului 1994, coaliția de centru-dreapta a luat numele de Polul libertății. Liga Nordului a revenit în anul 2000, iar coaliția a fost reformată sub numele de Casa Libertăților; aceasta a durat până în 2008.
Din 2008, când Forza Italia și Alianța Națională s-au contopit în Poporul Libertății, coaliția nu a avut un nume oficial. Noul Forza Italia a fost format la sfârșitul anului 2013; pentru alegerile generale din 2018, a unit forțele cu Liga Nordului, Frații Italiei și o colecție de forțe centraliste, numite Us with Italy – Union of the Center.
În 2018, Liga Nordului a format un guvern de coaliție cu Mișcarea Cinci Stele și fără aliații de centru-dreapta, care au intrat în opoziție. Asta a dus la deteriorarea Coaliției de centru dreapta la nivel național, deși coaliția este încă activă la nivelul alegerilor locale.
Rezultate electorale
modificareParlamentul Italiei
modificare| Camera Deputaților | |||||
| An electoral | Voturi | % | Locuri | +/− | Lider |
|---|---|---|---|---|---|
| 1994 | 17,947,445 (1) | 46.4 | 366 / 630
|
–
|
|
| 1996 | 16,475,191 (2) | 43.2 | 246 / 630
|
▼ 120
|
|
| 2001 | 18,569,126 (1) | 50.0 | 368 / 630
|
▲ 122
|
|
| 2006 | 18,995,697 (2) | 49.7 | 281 / 630
|
▼ 87
|
|
| 2008 | 17,064,506 (1) | 46.8 | 344 / 630
|
▲ 43
|
|
| 2013 | 9,923,109 (2) | 29.2 | 126 / 630
|
▼ 218
|
|
| 2018 | 12,152,345 (1) | 37.0 | 265 / 630
|
▲ 139
|
|
| 2022 | 12,299,648 (1) | 43.7 | 237 / 400
|
▼ 28
|
|
| Senatul Republicii | |||||
| An electoral | Voturi | % | Locuri | +/− | Lider |
|---|---|---|---|---|---|
| 1994 | 14,110,705 (1) | 42.5 | 156 / 315
|
–
|
|
| 1996 | 12,694,846 (2) | 38,9 | 117 / 315
|
▼ 39
|
|
| 2001 | 17,255,734 (1) | 50.4 | 176 / 315
|
▲ 60
|
|
| 2006 | 17,359,754 (1) | 49.8 | 156 / 315
|
▼ 20
|
|
| 2008 | 15,508,899 (1) | 47.3 | 174 / 315
|
▲ 18
|
|
| 2013 | 9,405,679 (2) | 30.7 | 118 / 315
|
▼ 56
|
|
| 2018 | 11,327,549 (1) | 37.5 | 135 / 315
|
▲ 17
|
|
| 2022 | 12,129,547 (1) | 44.0 | 115 / 200
|
▼ 20
|
|
Consilii regionale
modificare| Regiune | Anul alegerilor | Voturi | % | Locuri | +/− |
|---|---|---|---|---|---|
| Valle d' Aosta[b] | 2020 | 19,598 | 29.6 | 11 / 35
|
▲ 4
|
| Piemont | 2019 | 1,027,886 (1) | 53.5 | 33 / 51
|
▲ 11
|
| Lombardia | 2018 | 2,686,610 (1) | 51.3 | 49 / 80
|
▬
|
| Tirolul de sud[b] | 2018 | 39,218 | 14.0 | 5 / 35
|
▲ 3
|
| Trentino | 2018 | 120,906 (1) | 47.4 | 21 / 35
|
▲ 11
|
| Veneto | 2020 | 1,582,405 (1) | 77.0 | 42 / 51
|
▲ 11
|
| Friuli-Venezia Giulia | 2018 | 264,769 (1) | 62.7 | 29 / 49
|
▲ 12
|
| Emilia-Romagna | 2020 | 981,787 (2) | 45.4 | 19 / 50
|
▲ 7
|
| Liguria | 2020 | 354,111 (1) | 56.5 | 19 / 31
|
▲ 3
|
| Toscana | 2020 | 659,058 (2) | 40.6 | 14 / 41
|
▲ 5
|
| Marche | 2020 | 325,140 (1) | 52.1 | 20 / 31
|
▲ 13
|
| Umbria | 2019 | 245,879 (1) | 58.8 | 13 / 21
|
▲ 7
|
| Lazio | 2018 | 922,664 (1) | 36.4 | 15 / 50
|
▲ 1
|
| Abruzzo | 2019 | 294,879 (1) | 49.2 | 18 / 31
|
▲ 11
|
| Molise | 2018 | 71,677 (1) | 49.3 | 13 / 21
|
▲ 7
|
| Campania | 2020 | 450,856 (2) | 19.1 | 11 / 51
|
▼ 2
|
| Apulia | 2020 | 694,536 (2) | 41.4 | 18 / 51
|
▲ 5
|
| Basilicata | 2019 | 122,548 (1) | 42.4 | 13 / 21
|
▲ 8
|
| Calabria | 2021 | 424,666 (1) | 55.7 | 21 / 31
|
▬
|
| Sicilia | 2017 | 809,121 (1) | 42.0 | 36 / 70
|
▲ 15
|
| Sardinia | 2019 | 370,354 (1) | 51.9 | 36 / 60
|
▲ 12
|
Note explicative
modificare- ^ a b c d Conform acordului actual al Coaliției de centru-dreapta, liderul partidului care câștigă cele mai multe voturi în cadrul coaliției devine candidatul pentru postul de prim-ministru.
- ^ a b În Tirolul de sud și Valle d' Aosta coaliția de centru dreapta nu a participat pe liste comune.
Note
modificare- ^ Fella, Stefano; Ruzza, Carlo (martie 2013). „Populism and the Fall of the Centre-Right in Italy: The End of the Berlusconi Model or a New Beginning?”. Journal of Contemporary European Studies. 21 (1): 38–52. doi:10.1080/14782804.2013.766475.
- ^ Quaglia, Lucia (iulie 2005). „The Right and Europe in Italy: An Ambivalent Relationship”. South European Society and Politics. 10 (2): 281–295. doi:10.1080/13608740500134978.
- ^ Conti, Nicolò; Cotta, Maurizio; Verzichelli, Luca (). „The Economic Crisis and its Effects on the Attitudes of Italian Political Elites Towards the EU”. Historical Social Research (în engleză). 41 (4): 129–149. doi:10.12759/hsr.41.2016.4.129-149. ISSN 0172-6404.
- ^ Squires, Nick (). „Berlusconi is back after centre-Right sweeps to victory in Sicily elections”. The Telegraph.
- ^ Momigliano, Anna (). „League's Salvini: Center right ready to run Italy”. POLITICO. Accesat în .
- ^ Salvini seeks to unite Italian right with Roma rally, The Local
- ^ Italy's far-right leader Salvini pledges return to power at Rome rally, DW
- ^ Right-wing parties hold rally in Italy, NWA Online