Codul vestimentar sunt niște norme sociale scrise sau nescrise referitoare la modul de a se îmbrăca. Pot fi considerate ca fiind comunicare nonverbală.[1][2]

Invitație cu indicarea codului vestimentar

Codul vestimentar nu este de obicei regulat prin lege, dar există excepții, precum obligația de a purta năframă de către femei în Iran.[3] Tot în Iran există o fatwa referitoare la purtatul cravatelor.[4]

Codul vestimentar adoptat poate uneori da indicii referitoare la statutul social, sau chiar clasa socială,[5] ocupația,[6] religia, preferințele politice, situația familială etc. a purtătorului.

Unele firme le impun angajaților un cod vestimentar, în special pentru acei angajați care au contact cu clienții.[7]

  1. ^ „Secrets Of Nonverbal Communication”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  2. ^ „Nonverbal Communication, Dress, and Manners”. Accesat în . 
  3. ^ „Islamic Dress Code Enforced in Iran”. Accesat în . 
  4. ^ „Now even Ahmadinejad's in trouble with the hardliners as he enrages cleric by claiming it's ok for men to wear ties”. 
  5. ^ „Beauty and the Beast:Study on the Relationship Between Clothing and Social Status”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ [www.lv-nus.org/papers/2011/iccv2011-occupation.pdf „Predicting Occupation via Human Clothing and Contexts”] Verificați valoarea |url= (ajutor) (PDF). Accesat în . 
  7. ^ de „Das Diktat der Etikette”. Accesat în . 

Lectură suplimentară

modificare
  • de Liselotte Constanze Eisenbart: Kleiderordnungen der deutschen Städte zwischen 1350 und 1700. Göttingen 1962
  • de Roland Barthes: Die Sprache der Mode (Originaltitel: Système de la mode, 1967 übersetzt von Horst Brühmann). Suhrkamp, Frankfurt am Main 1985, ISBN 3-518-11318-6.
  • de Birgit Richard: Die oberflächlichen Hüllen des Selbst. Mode als ästhetisch-medialer Komplex. Online: Jugend Kultur Archiv Arhivat în , la Wayback Machine.