Cohleea sau melcul osos este o parte componentă a urechii interne, alcătuită dintr-un canal gros răsucit în spirală, care îi conferă o formă de melc.[1] Etimologia provine din limba greacă κοχλίας, kokhlias, însemnând melc. Cohleea colectează informațiile de auz, deci constituie locul unde se află receptorul auditiv.

Localizarea cohleei în labirintul urechii interne

Cohleea este formată din partea anterioară a labirintului urechii interne, care face parte din stâncă (partea internă orizontală a osului temporal). Este legată și de sistemul vestibular, care asigură echilibrul, localizat în partea posterioară a labirintului.[2]

Referințe

modificare
  1. ^ Cohlee” la DEX online Accesat pe 2 februarie 2015
  2. ^ Dicționar medical: Cohlee Accesat pe 2 februarie 2015