Wikipedia

Colibri

Păsările colibri sunt păsări originare din America și fac parte din familia biologică Trochilidae. Cu aproximativ 366 de specii și 113 genuri,[1] ele sunt prezente din Alaska până în Țara de Foc, dar cele mai multe specii se găsesc în America Centrală și de Sud.[2] În 2024, 21 de specii de păsări colibri sunt enumerate ca fiind pe cale de dispariție sau în pericol critic de dispariție, cu numeroase specii în declin.[3][4]

Colibri
Colibri cyanotus
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Apodiformes
Familie: Trochilidae
Vigors, 1825
Genul tip
Trochilus
Linnaeus, 1758
Subfamilii
Listă
Florisuginae
Phaethornithinae
Polytminae
Lesbiinae
Patagoninae
Trochilinae
†Eurotrochilus
Modifică text Consultați documentația formatului

Descriere

modificare

Păsările colibri sunt cei mai mici dinozauri teropode aviare cunoscute și cei mai mici dinozauri vii.[5][6][7] Culorile irizate și penele foarte specializate ale multor specii (în special la masculi) dau unor păsări colibri nume comune exotice, cum ar fi gemă de soare, zână, stea de lemn, safir sau silfidă.[8]

Morfologie

modificare

Dintre cele 366 de specii estimate, greutatea păsărilor colibri variază de la 2 grame la 20 de grame.[8][9] Acestea au ciocuri lungi și înguste caracteristice, care pot fi drepte (de diferite lungimi) sau foarte curbate.[8][9] Pasărea colibri albină – cu o lungime de numai 6 centimetri și o greutate de aproximativ 2 grame – este cea mai mică pasăre și cel mai mic vertebrat cu sânge cald din lume.[8][10]

Colibrii au corpuri compacte, cu aripi relativ lungi, a căror structură anatomică le permite să zboare ca un elicopter în orice direcție, inclusiv să planeze.[8][9] În special în timpul zborului suspendat, bătăile aripilor produc sunete de bâzâit, care au rolul de a alerta alte păsări.[8] La unele specii, penele cozii produc sunete folosite de masculi în timpul zborului de curtare.[8][9] Colibrii au bătăi ale aripilor extrem de rapide, de până la 80 pe secundă, susținute de o rată metabolică ridicată.[11][9]

Păsările colibri își folosesc picioarele ca pistoane pentru a genera forță de propulsie atunci când își iau zborul, deși scurtimea picioarelor lor asigură o propulsie cu aproximativ 20% mai mică decât cea evaluată la alte păsări.[12] În timpul zborului, picioarele păsărilor colibri sunt ascunse sub corp, permițând o aerodinamică și o manevrabilitate optime.[13] Dintre speciile care au fost măsurate în timpul zborului, viteza maximă de zbor a colibriilor depășește 15 m/s (54 km/h).[10] În timpul curtării, unele specii de masculi plonjează de la o înălțime de 30 de metri deasupra unei femele cu viteze de aproximativ 23 m/s (83 km/h).[14][15]

Sexele diferă în ceea ce privește coloritul penelor, masculii având o strălucire și o ornamentație distinctă a penelor capului, gâtului, aripilor și pieptului.[8][9] Cea mai tipică ornamentație a penelor la masculi este o pată iridescentă a penelor gâtului care își schimbă strălucirea în funcție de unghiul de vedere pentru a atrage femelele și a avertiza masculii concurenți să se îndepărteze.[8]

Mascul Femelă
   

Sistematică

modificare
 
Philodice bryantae
 
Thaumastura cora
 
Klais guimeti
 
Chaetocercus heliodor
 
Microchera cupreiceps
 
Taphrospilus hypostictus
 
Trochilus scitulus
 
Chrysuronia oenone
 
Heliangelus strophianus
 
Amazilia lactea

Note

modificare
  1. ^ Gill, F.; Donsker, D.; Rasmussen, P. (). „IOC World Bird List (v 13.2), International Ornithological Committee”. Birds of the World: Recommended English Names. Accesat în . 
  2. ^ Stonich, Kathryn (). „Hummingbirds of the United States: A Photo List of All Species”. American Bird Conservancy. Accesat în . 
  3. ^ „Hummingbird (search)”. International Union for Conservation of Nature’s Red List of Threatened Species. . Accesat în . 
  4. ^ English, Simon G.; Bishop, Christine A.; Wilson, Scott; Smith, Adam C. (). „Current contrasting population trends among North American hummingbirds”. Scientific Reports. 11 (1): 18369. Bibcode:2021NatSR..1118369E. doi:10.1038/s41598-021-97889-x. ISSN 2045-2322. PMC 8443710  . PMID 34526619. 
  5. ^ Brusatte, SL; O'Connor, JK; Jarvis, ED (octombrie 2015). „The origin and diversification of birds”. Current Biology. 25 (19): R888–98. Bibcode:2015CBio...25.R888B. doi:10.1016/j.cub.2015.08.003  . PMID 26439352. 
  6. ^ Chiappe, Luis M. (). „Downsized dinosaurs: The evolutionary transition to modern birds”. Evolution: Education and Outreach. 2 (2): 248–256. doi:10.1007/s12052-009-0133-4  . ISSN 1936-6426. 
  7. ^ Hendry, Lisa (). „Are birds the only surviving dinosaurs?”. The Trustees of The Natural History Museum, London. Accesat în . 
  8. ^ a b c d e f g h i „Hummingbird”. Encyclopaedia Britannica. . Accesat în . 
  9. ^ a b c d e f „What is a hummingbird?”. Smithsonian’s National Zoo and Conservation Biology Institute. . Accesat în . 
  10. ^ a b Glick, Adrienne (). „Mellisuga helenae”. Animal Diversity Web. Accesat în . 
  11. ^ Hargrove, J.L. (). „Adipose energy stores, physical work, and the metabolic syndrome: Lessons from hummingbirds”. Nutrition Journal. 4: 36. doi:10.1186/1475-2891-4-36  . PMC 1325055  . PMID 16351726. 
  12. ^ Tobalske, Bret W.; Altshuler, Douglas L.; Powers, Donald R. (martie 2004). „Take-off mechanics in hummingbirds (Trochilidae)”. The Journal of Experimental Biology. 207 (Pt 8): 1345–52. doi:10.1242/jeb.00889  . PMID 15010485. 
  13. ^ „Do hummingbirds have feet?”. Wild Bird Scoop. . Accesat în . 
  14. ^ Clark, C.J.; Dudley, R. (). „Flight costs of long, sexually selected tails in hummingbirds”. Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences. 276 (1664): 2109–115. doi:10.1098/rspb.2009.0090. PMC 2677254  . PMID 19324747. 
  15. ^ Ridgely, R.S.; Greenfield, P.G. (). The Birds of Ecuador, Field Guide (ed. 1). Cornell University Press. ISBN 978-0-8014-8721-7. 

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colibri&oldid=16650227