Complexul de clădiri ale Universității „Alecu Russo” din Bălți

Complexul de clădiri ale Universității „Alecu Russo” din Bălți
Clădirea fostului Liceu Teoretic pentru fete „Domnița Ileana”
Poziționare
Coordonate	47°45′16″N 27°55′17″E ({{PAGENAME}})
Localitate	Bălți
Municipiu	municipiul Bălți
Țara	Republica Moldova
Adresa	str. Pușkin, 36
Edificare
Arhitect	Etti-Rosa Spirer
Stil arhitectonic	Modernist, Neoromânesc
Tip	arhitectură
Data începerii construcției	1924
Data finalizării	1938

Complexul de clădiri ale Universității „Alecu Russo” din Bălți cuprinde 3 blocuri de studii cu statut de monumente de arhitectură. Complexul a fost realizat între anii 1924-1938 și se compune din trei clădiri istorice: Liceul teoretic pentru fete „Domnița Ileana”, Liceul industrial sau comercial, Liceul teoretic „Ion Creangă”; o curte cu un havuz și un stejar secular, busturile lui A. Russo și B. Glavan.

Monumentul lui Boris Glavan din Bălți
Autor: arhitect Lazăr Dubinovschi

Clădirea Liceului Teoretic pentru fete „Domnița Ileana” (în prezent sediul Rectoratului; Blocul I) a fost finalizat 1938 după proiectul arhitectei Etti-Rosa Spirer. Clădirea a fost edificată în 2 nivele în stil modernist la intersecția străzilor A. Pușkin și G. Coșbuc.

Clădirea Liceului industrial de fete (Blocul II) a fost reconstruită în perioada interbelică, adăugându-se un etaj la aripile laterale, iar fațada principală decorată cu elemente neoromânești. Inițial aici se afla Școala Normală (în prezent Colegiul pedagogici „Ion Creangă”), din 1938 Liceul seminarial, în 1940 școala pedagogică pentru învățători, 1941-1942 Liceul “Ion Creangă”. În prezent această clădire este sediul Facultății de Științe Reale.

Clădirea Liceul Teoretic „Ion Creangă” (Blocul VI) a fost dată în folosință la 31 octombrie 1943, fiind proiectat de arhitecta E.R. Spirer cu elemente de stil neoromânesc. Edificiul a fost ridicat la intersecția străzii Regele Ferdinand și străzii Ștefan cel Mare (în prezent strada Independenței și strada Pușkin). Conform proiectului, pe colțul intersecției urma să existe un corp principal mai înalt, adăpostind intrarea în clădire și având două aripi, fiecare de-a lungul celor două străzi. În prima etapă, s-a executat numai aripa aflată de-a lungul străzii Regele Ferdinand. În perioada postbelică, construcția existentă a fost extinsă, realizându-se suplimentar un corp de colț, însă plastica arhitecturală este nereușită.

Vezi și

• Monumentul lui Alecu Russo din Bălți
• Monumentul lui Boris Glavan din Bălți

Bibliografie

Демченко, Н.А. Свода памятников истории и культуры Молдавской ССР. Северная зона. Кишинёв: Штиинца, 1987, p. 72-74.