Conrad I de Zähringen

Conrad I (n. cca. 1090 – d. 8 ianuarie 1152, Konstanz) a fost duce de Zähringen de la 1122 până la moarte, precum și rector de Burgundia din 1127. Și-a petrecut cea mai mare parte din viață apărându-se față de puterea crescândă a Hohenstaufenilor, drept pentru care s-a aliat în cele din urmă cu Dinastia Welfilor.

Viața

Conrad a fost fiul ducelui Berthold al II-lea de Suabia și al soției acestuia, Agnes de Rheinfelden. În 1120, Conrad și fratele său mai mare, Berthold al III-lea au acordat drepturi cetățenești orașului Freiburg. În 1122, el i-a succedat lui Berthold al III-lea ca duce de Zähringen.

În 1127, Conrad a intrat în conflict cu contele Renaud al III-lea de Burgundia, dat fiind că amândoi pretindeau moștenirea nepotului lui Conrad, contele Guillaume al III-lea de Burgundia, asasinat. În această situație, el a profitat de situația în care se afla împăratul Lothar al III-lea. Acesta avea urgentă nevoie de sprijin împotriva rivalilor săi Hohenstaufeni, drept pentru care a acordat susținere pretențiilor lui Conrad. Împăratul a respins argumentele lui Renaud, cu îndoielnicul argument că acesta ar fi eșuat în a-și îndeplini datoria de a participa la curtea imperială. Conrad a primit titlul de rector de Burgundia, fapt care denotă, cel puțin teoretic, un fel de reprezentativitate a puterii imperiale în Regatul Burgundia.

În 1138, regele Conrad al III-lea al Germaniei a preluat puterea, iar disputa dintre Welfi și Hohenstaufeni s-a destins. Până la finele anilor '50 ai secolului al XII-lea, ducii de Zähringen s-au aflat printre cei mai loiali susținători ai familiei Hohenstaufenilor.

Conrad I a murit în 1152 și a fost înmormântat în cavoul familial din abația Sfântului Petru din Munții Pădurea Neagră.

Căsătorie și urmași

Conrad a fost căsătorit cu Clementia de Luxemburg-Namur, cu care a avut cel puțin cinci urmași:

Adalbert, întemeietori al ramurii ducilor de Teck (Württemberg)
Berthold, succesor în ducatul de Zähringen, ca Berthold al IV-lea
Clementia, căsătorită cu Henric Leul, duce de Saxonia din dinastia Welfilor
Rudolf, arhiepiscop de Mainz
Hugo, duce de Ullenburg

Bibliografie

Eberhard Holz și Wolfgang Huschner (eds.), Deutsche Fürsten des Mittelalters, Leipzig, 1995, ISBN 3-361-00437-3
Format:De-ADB