Constanța Marino-Moscu

Constanța Marino-Moscu (n. 17 aprilie 1875, Filioara, județul Neamț – d. 20 septembrie 1940, București) a fost o prozatoare română.

Biografie

S-a născut la mănăstirea Agapia într-o familie moldovenească. Și-a petrecut copilăria la Pașcani și a terminat conservatorul din Viena. A debutat în cariera de scriitoare în 1910 cu nuvela „Natalița” din revista literară „Viața Românească”. Nuvelele au avut ca tematică viața de provincie. A mai scris opere memorialistice publicate în „Sburătorul”, „Lectura pentru toți” și „Adevărul literar”. În ultiam parte a vieții, mai exact în ultimii zece ani, a fost directoarea unui azil din Vălenii de Munte, fondat de Nicolae Iorga.^[1]

Opere selective

Natalița, 1910
Ada Lazu, 1911
Tulburea, 1923
Făclii în noapte, 1930

Note

^ George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Editura Minerva, București, 1986, p.676

Bibliografie

Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999 ISBN 973-9399-03-7

Legături externe

Constanța Marino-Moscu la crispedia.ro

[1] George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Editura Minerva, București, 1986, p.676

[1]