Wikipedia

Constance Pascal

Constance Pascal
Date personale
Născută[2] Modificați la Wikidata
Pitești, România Modificați la Wikidata
Decedată (60 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Neuilly-sur-Marne, Seine-et-Oise, Franța Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicancer mamar Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiepsihiatru Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materfaculté de médecine de Paris[*][[faculté de médecine de Paris (French medical school (1808-1970))|​]][1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Constance Pascal (n. , Pitești, România – d. , Neuilly-sur-Marne, Seine-et-Oise, Franța) a fost o psihiatră franceză de origine română, care a fost prima femeie psihiatru și prima femeie în poziția de medic-șef al unui spital de psihiatrie din Franța.[3][4][5] Este cunoscută cel mai bine pentru studierea bolii Dementia praecox. A mai cercetat cauzele de ordin social și biologic ale bolilor mintale. Pascal a fondat unul dintre primele institute „medico-pedagogice” din Franța. Interesele sale științifice sunt pe larg reflectate în monografia sa Chagrins d'amour et psychoses („Durerile inimii și psihozele”, 1935).

Copilărie și educație modificare

Constance Pascal s-a născut la 22 august 1877 la Pitești, România.[6][7] A fost școlită în România, după care s-a mutat în Franța pentru a studia medicina. Pascal a obținut o diplomă în medicină la Universitatea din Paris, una dintre puținele universități care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, admitea studente, inclusiv din străinătate. [8] Teza sa, intitulată Formes atypiques de la paralysie générale: prédominance régionales des lésions dans les méningoencéphalites diffuses („Forme atipice ale paraliziei generale”) a fost publicată în 1905 și a fost recunoscută ca „un succes atât feminin, cât și feminist”.[4]

În 1903, colega sa Madeleine Pelletier a inițiat o campanie în presă, susținută de ziarul feminist La Fronde, pentru a revendica dreptul femeilor de a se angaja în toate ramurile de specializare medicală.[4] Pascal a beneficiat direct de această campanie, fiind una din primele femei care au fost acceptate în funcția de specialist internare psihiatrică.

Carieră în psihiatrie modificare

Pascal a făcut practică la spitalul Salpêtrière din Paris, un important centru de studii neuropsihiatrice. După Salpêtrière, a devenit medic psihiatru și medic-șef în Charenton-le-Pont. Ulterior, a fost doctor-șef în Prémontré din 1920 și în Châlons-sur-Marne din 1922. În 1925, a fost numită în fruntea Centrului spitalicesc Roger-Prévot din Moisselles, unde a scris Le Traitement des maladies mentales par les chocs („Tratamentul prin șoc a bolilor mintale”) împreună cu Jean Davesne. În 1927, Pascal a devenit medic-șef la Maison Blanche, lângă Paris. În 1935, a publicat Chagrins d'amour et psychoses („Durerile inimii și psihozele”), o carte despre psihozele cauzate de traumele emoționale.[9] Pascal a rămas la Maison Blanche până la moarte, fiind răpusă în 1937 de o boală îndelungată.

Viață personală modificare

În timpul primului război mondial, a avut o relație amoroasă cu generalul Justin Mangin, în urma căreia, în 1916, a născut o o fetiță pe nume Jeanne.[4] Numele părinților nu au fost înregistrate în certificatul de naștere, Jeanne fiind considerată oficial copil al unor părinți necunoscuți. Pascal a înfiat-o pe Jeanne în 1924 și i-a dezvăluit abia la maturitate că îi este mamă.

Constance Pascal a murit la Neuilly-sur-Marne la 21 decembrie 1937, fiind răpusă de cancer mamar după o boală îndelungată.

Lucrări modificare

  • Les formes atypiques de la paralysie générale (Prix de thèse, médaille de bronze), 1905.
  • La démence précoce; étude psychologique médicale et médico-légale, Paris, Alcan, 1911.
  • Jean Davesne, Traitement des maladies mentales par les chocs, Paris, Masson, 1926.
  • Chagrins d'amour et psychoses, Paris, G. Doin, 1935.
  • Chagrins d'amour et psychoses, Paris, Éditions L'Harmattan, 2000.

Note modificare

  1. ^ IdRef 
  2. ^ a b c d Constance Pascal, Base biographique 
  3. ^ Jacques Chazaud (). „Constance Pascal, first woman alienist in France” (PDF). History of Medical Sciences. French Society for the History of Medicine. XXXV (1): 85–90. Accesat în . .
  4. ^ a b c d Gordon, Felicia (). „French psychiatry and the new woman: the case of Dr Constance Pascal, 1877–1937” (PDF). History of Psychiatry. 17 (2): 159–182. doi:10.1177/0957154X06056601. PMID 17146988. 
  5. ^ Barbier, Jean Michel; Serra, Gérard; Loas, Gwenolé; Breathnach, C.S. (octombrie 1999). „Constance Pascal: pioneer of French psychiatry”. History of Psychiatry. 10 (40): 425–437. doi:10.1177/0957154X9901004002. ISSN 0957-154X. PMID 11624328. 
  6. ^ „Notice de personne: Pascal, Constance (1877-1937) forme internationale”. Accesat în . 
  7. ^ „Constance Pascal”. Accesat în . 
  8. ^ Garrabé, Jean; Seidel Diaz, Freddy (). Promenades dans le Paris de la folie : les êtres et les lieux. J. Libbey Eurotext. OCLC 991107797. 
  9. ^ Brousseau, Albert (ianuarie 1936). „Review of Constance Pascal - Chargrins d'amour et psychoses”. L'Hygiène Mentale: Journal de Psychiatrie Appliquée: 32. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constance_Pascal&oldid=15608663