Constanta gravitațională

Constanta gravitațională, notată cu G, este o constantă fizică empirică ce apare în legea atracției universale gravitaționale dintre obiectele cu masă. Ea apare în legea lui Newton a gravitației universale și în teoria relativității generale a lui Einstein. De asemenea, este cunoscută sub numele de constanta gravitațională universală, constanta atracției universale și constanta lui Newton, iar în limbajul cotidian G mare[necesită citare].

G este o constantă gravitațională, o cantitate cheie în Legea atracției universale a lui Isaac Newton.
[1]

Constanta atracției universale a fost prima dată măsurată în 1798 de către savantul britanic Henry Cavendish și este numeric egală cu forța cu care se atrag două corpuri punctiforme, fiecare cu masa 1 kg, aflate la distanța r = 1 m unul de celălalt.

Expresia constantei atracției universale: unde și reprezintă masele celor două corpuri, iar și sunt forța de atracție, respectiv distanța dintre cele două corpuri.

Valoric,

Note modificare

  1. ^ „The NIST Reference on Constants, Units, and Uncertainty, US National Institute of Standards and Technology; CODATA Internationally recommended 2014 values of the Fundamental Physical Constants;”. Accesat în . 

Bibliografie modificare

Vezi și modificare

Legături externe modificare