Constantin Corneanu (n. 11 martie 1971, comuna Cobadin, județul Constanța) este un istoric și specialist român în probleme de geopolitică. Este membru fondator și președintele Consiliului-Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS/www.aesgs.ro) din septembrie 2009. Anterior fondării AESGS, a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova (1 iunie 2004 - 31 iulie 2007) și jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria (1999 - 2000) și la Observatorul Militar (2000 - 2004). Are o experiență de peste două decenii în domeniul analizei relațiilor internaționale, aria sa de expertiză incluzând afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România. Este doctor în istorie din 2003 cu o teză legată de geopolitica României în epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. A absolvit Facultatea de Istorie (1994) a Universității București și Colegiul Național de Apărare (1998). A publicat lucrările: Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007 și ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013); Victorie însângerată. Decembrie 1989 (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, ediția a I-a, 780 p.; ediția a II-a revăzută, 2023, 815 p.), precum și numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie și Civilizație, Historia, Lumea Magazin. A fost nominalizat la Marele Premiu al Clubului Român de Presă pentru talk-show pe anul 2000 cu producția de televiziune Balcanii în flăcări. Co-editor al volumului Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții”  în retrospectivă (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012). În perioada 1 martie 2010 - 10 august 2015 a fost cercetător în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și membru al Consiliului Științific al acestei instituții. A publicat numeroase studii, articole și editoriale dedicate Revoluției Române din Decembrie 1989 din calitatea de cercetător și Director Editorial al publicației Caietele Revoluției (în anul 2012). A lucrat ca muzeograf IA în cadrul Muzeului Național al Pompierilor în perioada 15 ianuarie 2016 – 31 august 2018. În perioada 17 august 2018 – 27 mai 2019 a îndeplinit funcția de Director General-adjunct al IRRD 1989 și, mai apoi, pe cea de Director Științific al IRRD 1989 (1 iunie 2019 – 16 septembrie 2021). În perioada 15 ianuarie 2020 - 31 mai 2022 a fost redactorul-șef al revistei Enigmele Istoriei. Cu începere de la 1 septembrie 2022 este redactorul-șef al revistei CLIO – publicație a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu și, totodată, cercetător științific III în cadrul Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (din 18 aprilie 2023).

Publicații

modificare
  • Sub povara marilor decizii (ediția a I-a la Editura Scripta, București, 2007, 591 p.)
  • Sub povara marilor decizii (ediția a II-a la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013, 570 p.)
  • Co-editor al volumului Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții”  în retrospectivă (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012)
  • Victorie însângerată. Decembrie 1989 (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2014, 780 p.
  • Operațiunea „Farewell” și demantelarea Uniunii Sovietice în vol. Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții” în retrospective (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, p. 122 – 164).
  • Bătălia pentru armistițiu, în revista Europa XXI, anul I, nr. 1-2, decembrie 1993, p.133 – 142.
  • Sfârșitul Războiului Rece, chestiunea rusă și securitatea națională a României (1), în Revista de Istorie Militară (RIM), nr. 4 (56)/1999, p. 26 – 30.
  • Sfârșitul Războiului Rece, chestiunea rusă și securitatea națională a României (2), în RIM, 5 (57)/1999, p. 29 – 32.
  • Sfârșitul Războiului Rece, chestiunea rusă și securitatea națională a României (3), în RIM, 6 (58)/1999, p. 36 – 40.
  • Geopolitica României după încheierea Războiului Rece, în Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), anul II, nr. 4 (8)/1999, p. 47 – 51.
  • Geopolitică și strategie (1939-1941). Opțiuni politico-militare ale României, în vol. Omagiu istoricului Gheorghe Buzatu (Colecția O viață pentru istorie), Editura Empro, Focșani, 1999, p. 617-655.
  • Poziția geopolitică a României și evoluția relațiilor internaționale (1941-1945),  în revista Europa XXI, nr. 7-8 (1998-1999), p. 29-61.
  • Sfârșitul Războiului Rece și geopolitica haosului, în vol. România-instituții și valori pentru mileniul trei, Editura Institutului Național de Informații, București, 2000, p. 48-77.
  • STASI și terorismul mondial în Historia, Anul I, nr. 1, 14 noiembrie 2001, p.13 - 15.
  • Din culisele financiare ale revoluției bolșevice în Historia, Anul I, nr. 2, decembrie 2001, p.12-16.
  • Cum s-a ajuns la „Stalingradul de la Dunăre” în Dosarele Istoriei, Anul IX, nr. 9 (97), 2004, p. 31 - 38.
  • De la perestroika la „Noua Rusie” în revista Europa XXI, vol. XIII – XIV (2004 – 2005), pag. 355 – 385.
  • Geopolitica Kremlinului în ultimele clipe de „Război Rece” în Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), anul XII, nr. 4 (46)/decembrie 2009, p. 51 – 63.
  • Miza unei decizii controversate: trecerea Nistrului în Istorie și Civilizație, Anul II, nr. 12, septembrie 2010, p. 43 – 50.
  • „Câinele va muri mâine !”. Cazul Aldo Moro (1) în Istorie și Civilizație, Anul IV, nr. 28, ianuarie 2012, p. 47 – 53.
  • „Câinele va muri mâine !”. Cazul Aldo Moro (2) în Istorie și Civilizație, Anul IV, nr. 29, februarie 2012, p. 48 – 54.


Legături externe

modificare