Corabie vikingă
Corabia vikingă (drakkar) definește tipul de corabie din Europa de Nord în perioada vikingilor (800 - 1100). Aceste corăbii au fost construite și după perioada de dominație vikingă, fiind corăbii iuți care puteau naviga independent de vânt, având și vâsle, pe lângă velatură.
Modelul de construcție al corăbiilor vikinge se află în lucrarea „Hjalmar Falk” din 1912. O corabie reprezentativă este nava de război Olav Tryggvasons Kranich („Cocorul”) care avea 34 de perechi de vâsle.
Echipajul corăbiei (numit: „skipssögn”, „skipshöfn„, „sveit”, „skipverjar”, sau „skiparar”) avea în fruntea sa pe conducătorul navei, numit „stýrimaður”, „skipstjórnamaðr”, „skipdróttinn”, sau „skipherra”. La navele de război acesta trebuia să fie necăsătorit și avea puteri nelimitate, el fiind numit direct de către rege. Echipajul de la vâsle era numit „hásetar”, sau „hömlumenn”; în funcție de necesități aceștia nevoie mânuiau și velele, sau asigurau paza navei.
Pe navele comerciale existau și pasageri, iar conducătorul nu avea puteri nelimitate pe corabie.
Echipajul era alcătuit din 12 până la 20 de persoane, la care se adăugau vâslașii care erau în medie 13 persoane. Locurile de dormit „rúm” (circa 3-4 locuri) se aflau sub punte.