Corola dialipetală (gr. dialyo = a se separa + petalon = petală) este corola florilor alcătuită din petale libere, neconcrescute prin marginile lor. Se întâlnește la ranunculacee, crucifere, rozacee ș.a. Se deosebesc 2 categorii de corole dialipetale: actinomorfe și zigomorfe.[1][2][3]

Forme de corole dialipetale actinomorfe: A — la floarea paștilor (Anemone nemorosa) - familia ranunculacee; B — la garoafă (Dianthus) - familia cariofilacee; C — la crucifere.
Floarea de mazăre (Pisum sativum) - ordinul leguminoase (Fabales): A — văzută din profil; B — corola desfăcută; d — stindard sau drapel; a — aripioare; c — carena sau luntrița.

Corolele dialipetale actinomorfe (cu simetrie radială) sunt larg răspândite la plante. La familiile rozacee (Rosaceae), umbelifere (Umbelliferae) și ranunculacee (Ranunculaceae), ele au petale scurte, dispuse în formă de cupă larg deschisă. La cariofilacee (Caryophyllaceae), corola dialipetă are o formă specială, fiecare petală are o parte dreaptă, lungă și îngustă care pătrunde în tubul caliciului și o porțiune lată legată pe prima și dispusă orizontal. La crucifere (Cruciferae), corola are cele patru petale dispuse în formă de cruce.[4]

Corolele dialipetale zigomorfe (cu simetrie bilaterală) sunt mai puțin răspândite decât cele actinomorfe. Un exemplu îl constituie "corola papilionacee" la leguminoase (Fabales), formată din cinci petale inegale. Una posterioară, mai lată, se numește stindard (vexillum) sau drapel, două petale laterale formează aripioarele (alae), iar două petale anterioare sunt sudate și formează luntrița sau carena.[5]

În alte limbi

modificare
  • latină - corolla dialypetala, corolla choripetala, corolla eleutheropetala
  • engleză - dialypetalous corolla, choripetalous corolla, polypetalous corolla, eleutheropetalous corolla
  • franceză - corolle dialypétale, corolle polypétale
  • rusă - раздельнолепестный венчик, раздельнолепестковый венчик
  1. ^ Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009
  2. ^ Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007
  3. ^ Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 1-2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005
  4. ^ Ioan Ciobanu. Morfologia plantelor. Ediția a II-a, revizuită. Editura Didactică și Pedagogică. București. 1971
  5. ^ Alexandru Buia, Anton Nyárády, Mihai Răvăruț. Botanica agricolă. Vol. II. Sistematica plantelor. Editura Agro-Silvică. București.1965