Cosoroabă

Cosoroaba este un element constitutiv al șarpantei unui acoperiș și anume fiecare dintre bârnele așezate orizontal deasupra pereților casei în lungul acoperișului, pentru a susține căpriorii.^[1] Cosoroaba este talpa de jos a șarpantei, pe ea se sprijină tot acoperișul. ^[2]

În arhitectura tradițională, cosoroaba este și grinda orizontală întâlnită deasupra stâlpilor unui foișor, a unui pridvor sau a unei prispe. Este adesea împodobită cu decorații liniare (crestături), traforate sau sculptate.

Decorații deosebite prezintă cosoroabele bisericilor de lemn din Slăvuța (Gorj), Larga (Gorj) și Mănăstirea Draga-Cozla (Neamț)^[3].

La Biserica de lemn din Brebi cu hramul „Sf. Împ. Constantin și Elena” din Brebi, județul Sălaj ca un omagiu adus realizatorilor, în cosoroaba prispei a fost săpat următorul text: „1759 în acea vreme au făcut această biserică. Meșteri au fost Breurz și Borzan Ion în zilele lui popa Dănilă”. ^[4]

Note

^ DEXonline: cosoroabă^{[nefuncțională]}
^ Variante pentru acoperisul casei
^ Vasile Drăguț - Dicționar enciclopedic de artă medieval românească (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976), p. 108
^ Istoricul Bisericii Ortodoxe cu hramul „Sf. Imp. Constantin si Elena” din Brebi

[1] DEXonline: cosoroabă^{[nefuncțională]}

[2] Variante pentru acoperisul casei

[3] Vasile Drăguț - Dicționar enciclopedic de artă medieval românească (Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976), p. 108

[4] Istoricul Bisericii Ortodoxe cu hramul „Sf. Imp. Constantin si Elena” din Brebi

[1]

[2]

[3]

[4]