Cotilețul reprezintă un bloc de zidărie, de forma paralelipipedului, obținut prin tăierea zăcămintelor de geneză sedimentară-organogenă (calcar). Este răspândit în special pe teritoriul Republicii Moldova și a regiunii Odesa. O utilizare largă a acestui material la construcția clădirilor, a dat un colorit deosebit orașelor Moldovei. Cotilețul este obținut încă din secolul al XV-lea în cariera de piatră de lângă orășelul Cricova, în apropiere de Chișinău.[1]

Blocuri de cotileț pe un șantier de construcție

Special pentru obținerea cotilețului a fost construită Mina din Chișinău. Rocile calcaroase care servesc drept materie primă pentru cotileț s-au format din depuneri sedimetare în perioada sarmatică mijlocie. Oolitele îi conferă pietrei duritate.[2] Cotilețul este un material ecologic, cu o longevitate ridicată, însă conservează rău căldura.[3]

Caracteristici tipice:

  • Dimensiuni, mm: 390х190х188, 490х190х240
  • Hidroabsorbție,%: 14 — 18
  • Coeficient de înmuiere: 0,7 — 0,9
  • Densitate, kg/m³: 1700—1900
  • Rezistența la îngheț-dezgheț, cicluri: nu mai puțin de 10

Referințe

modificare
  1. ^ Наталья Ильина (). Удивительная Молдова. p. 10 — 84. 
  2. ^ Дмитрий Огузов (). „Камень для «цветка»”. Газета «Панорама». 
  3. ^ „Cotelet (calcar)”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Wikţionar
Caută „cotileț” în Wikționar, dicționarul liber.