Creanga de aur (roman)

operă literară a lui Mihail Sadoveanu
(Redirecționat de la Creanga de aur (Sadoveanu))
Creanga de aur
Informații generale
Ediția originală

Creanga de aur este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1933. A fost trecut sub tăcere de critica vremii, surprinsă de stranietatea subiectului și de implicatiile mistice.

Intrigă

modificare
  Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Chesarion Breb, un fecior din Dacia, este trimis de al 32-lea deceneu (preot al lui Zalmoxis) în Egipt, ca să fie inițiat in misterele Universului și să deslușească rosturile creștinismului, o nouă credință, care se raspandeste cu repeziciune în Bizanț. Tânărul a studiat învățătura înțelepților creștini. In anul 787, Chesarion Breb și slujitorul său (un dac botezat) au plecat spre Bizant pentru a pune in aplicare planul batranului deceneu. Acolo l-au cunoscut pe episcopul Platon care era foarte apreciat de imparateasa Irina, mama lui Constantin. Irina domnea in Bizant, unde a instaurat crestinismul ca religie oficiala.

Localitatea incotro se indreptau Chesarion Breb si slujitorul sau a fost Amnia. Pe drum ei au poposit la un han de unde au aflat de cuviosul Filaret. Acesta era cunoscut in intreg tinutul pentru bunatatea, dar si sfintenia acestuia. Chesarion Breb avea de la episcopul Platon un dar pentru Filaret: zece magari incarcati cu grau. La vederea darului, Filaret si familia lui s-au bucurat, insa nu a durat mult bucuria, deoarece casa a fost mai tarziu înconjurată de cersetori.

În casa lui Filaret, Chesarion a cunoscut-o pe Maria, nepoata lui Filaret căreia i-a dat să probeze condurul împărătesc, care i s-a potrivit perfect. Astfel Maria a fost dusă la palat spre a fi prezentată lui Constantin și Irinei. Scopul era o întrecere între fete pentru a deveni soția lui Constantin. Astfel, la palat mai erau încă nouăsprezece fete frumoase de viță nobilă. Însă acest lucru nu a împiedicat-o pe Maria de la Amnia să câștige, care, după un lung concurs, a reușit să ajungă lângă Constantin ca soție.

La nuntă a participat, firesc, și familia Mariei care, în cele din urmă, s-a mutat la curtea împărătească. Însă Constantin a fost necredincios soției sale, dar și mamei sale, împotriva căreia a uneltit. Despre acest plan știa și Chesarion Breb care i-a povestit împărătesei Irina, aceasta închizându-l pe fiul ei și pedepsindu-l. La aflarea veștii, varegii și paznicii s-au răsculat și au reușit să-l elibereze pe Constantin, care mai târziu a fost încoronat, înlocuind-o pe mama sa, Irina.

Constantin a renegat-o pe soția lui, Maria și s-a căsătorit cu Teodora.

Maria a fost alungată în insula Principelor unde a fost obligată să se prostitueze, timp în care bunicul ei a murit. Ea a asistat numai la moartea și priveghiul bunicului ei, pentru că soțul ei nu i-a dat voie să se ducă și la priveghiul bunicii ei. În tot acest timp, în Bizanț poporul aflase de nelegiuirile lui Constantin și l-au detronat în cele din urmă.

Când Chesarion Breb s-a întors în Dacia, Constantin deja îl omorâse pe episcopul Platon la fel ca și pe Alexie Moseles. Chesarion a aflat despre detronarea lui Constantin dintr-o scrisoare primită în Dacia. Scria despre faptul că fiului lui Irina i-a fost luat locul pe tron de către mama sa, care l-a pedepsit. În acest proces, Irina a fost ajutată de varegi și de popor. Astfel aceasta a revenit pe tronul Bizanțului, iar Maria a aflat toate acestea de la un sol trimis la mănăstirea unde trăia.

Astfel Chesarion Breb a devenit ultimul deceneu. El a ieșit pentru a binecuvânta oamenii Daciei, despre care auzise de la slujitorul său, Constantin, că mulți susțineau ideea ridicării de mănăstiri creștine în Dacia, dar că se temeau de forța slujitorului lui Zalmoxis.

Personaje

modificare
  • Chesarion Breb - personajul principal, următorul deceneu. Acesta a petrecut șapte ani în templele egiptene și a dobândit puteri neobișnuite (ceea ce dă un caracter fantastic romanului).
  • Domnul Stamatin - profesorul (naratorul)
  • Platon - prea sfințitul episcop de la Sakkoudion
  • Vasilisa Irina - împărăteasa Imperiului Bizantin (Despina)
  • Constantin - fiul Irinei și al lui Leon-Împărat, a detronat-o pe mama sa și a omorât oameni nevinovați din Armenia
  • Leon-Împărat - fostul conducător al Imperiului Bizantin
  • Stavrikie - logofăt și sfetnicul Vasilisei „poftea spre polemarh”
  • Alexie Moseles - polemarh (comandant al armatei), prietenul lui Constantin care a ajutat la detronarea împărătesei Irina
  • Skiru Filaret - bărbat din Amnia care a fost bogat și a dat o mare parte din averea sa cerșetorilor pentru o viață veșnică fericită
  • Teosva - soția lui Skiru Filaret
  • Împărăteasa Maria - nepoata lui Skiru Filaret, soția lui Constantin
  • Varegi - bărbați blonzi cu ochi albaștri
  • Arnulf - căpitanul varegilor din Dania și Scandinavia
  • Carol - al II-lea căpitan, după Arnulf, și nepotul său
  • Papias Calimnos - lovea cu ferigi sau cu sabia oamenii ce furau din cetățile Vasilisei
  • Bătrânul Mihail Lahondracon - strateg ce „trimitea limbi agere către oștenii vechi”
  • Eftihie - cel de al II-lea sfetnic al împărătesei Irina
  • Santabarenos - măgarul lui Chesarion Breb cu care acesta vorbește
  • Teodota - fiica lui Gherontie strategul și amanta lui Constantin
  • Calist - servitorul lui Filaret
  • Cuviosul Amos - preot la mănăstirea Sf. Pantelimon



Legături externe

modificare