Monumentul Eroilor Bănățeni de pe Muntele Mic
| Monumentul Eroilor Bănățeni de pe Muntele Mic | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 45°21′53″N 22°28′08″E / 45.36481°N 22.469°E |
| Localitate | Borlova, Turnu Ruieni  |
| Județ | Caraș-Severin |
| Țara | România |
| Adresa | Muntele Mic |
| Edificare | |
| Data începerii construcției | |
Modifică date / text  | |
Monumentul Eroilor Bănățeni de pe Muntele Mic[1] cunoscut și sub numele colocvial de Crucea Eroilor de pe Muntele Mic este un monument comemorativ al eroilor bănățeni care au căzut în Primul Război Mondial ridicat în anul 1936 și refăcut în perioada anilor 2001-2004.[2] Crucea aflată la altitudinea de 1670 metri este actual structurată din oțel laminat și are o înălțime de 27 metri. Ca urmare a dimensiunilor și a altitudinii, ea ocupă în anul 2018 locul al doilea din România, după Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman.[3] Accesul către platoul pe care a fost construită se face prin satul Borlova, comuna Turnu Ruieni, urmând drumul care șerpuiește circa cincisprezece kilometri prin pădurile de brad.[3]
Crucea inițială ridicată în anul 1936 se afla exact în același loc,[4] fiind înaltă de 25 de metri și fiind făcută din opt trunchiuri de brad grupate două câte două.[3] Trunchiurile de brad au fost selectate din pădurea de pe Muntele Mic și au fost transportate la locul construcției cu ajutorul cailor. Axul vechii cruci a fost fixat într-o platformă metalică încastrată în stâncă.[4] Crucea a fost dotată cu o sirenă și patru proiectoare alimentate de o microhidrocentrală electrică.[4] În momentele când cerul era senin, crucea era vizibilă noaptea din Timișoara, dar mai ales din cupola de sub crucea Catedralei.[4]
Din cauza erodării structurii lemnoase din cauze naturale, crucea veche s-a deteriorat semnificativ, fapt pentru care, la inițiativa inginerului Cristian Mâțu și a profesorului timișorean Cornel Hamat, supervizați de Mitropolia Banatului și de Laurențiu Streza, episcop de Caransebeș, s-a purces la înlocuirea ei cu alta nouă. Crucea de oțel nou ridicată, a fost sfințită în ziua de 14 septembrie 2004.[3]
Din anul 2006, la praznicul Înălțării Sfintei Cruci din fiecare 14 septembrie, comunitatea locală a organizat an de an pelerinaje la acest monument. Crucea Eroilor de pe Muntele Mic a devenit cu trecerea timpului un simbol al Banatului Montan.[3]
Referințe modificare
- ^ Consiliul Județean Caraș Severin:Hotărârea Consiliului Județean Caraș-Severin nr.9/09.01.2017 pentru abrogarea expresă a Hotărârii Consiliului Județean Caraș-Severin nr.80/17.04.2015 privind constituirea unui drept real de administrare asupra imobilului - Monumentul Eroilor Bănățeni, situat pe Muntele Mic, aflat în domeniul public al județului Caraș-Severin, și administrarea Consiliului Județean Caraș-Severin, în favoarea Consiliului Local Caransebeș, 9 ianuarie 2017;
Consiliul Local Caransebeș: HCL nr. 114 din 31.03.2015 privind dreptul de administrare al Monumentului Eroilor Banațeni Muntele Mic, 31 martie 2015;
Guvernul României: Hotărârea nr. 925/2004 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, pentru județul Caraș-Severin, 10 iunie 2004; accesat la 21 octombrie 2018 - ^ Revista Forțelor Terestre: Militarii bănățeni au celebrat srbătoarea Sfintei Cruci la Muntele Mic Arhivat în , la Wayback Machine. - articol de Andi Păunescu, Nr. 3/2014, accesat la 21 octombrie 2018
- ^ a b c d e Paul Adrian Cristescu... pag. 111
- ^ a b c d episcopiacaransebesului.ro
Bibliografie modificare
- ro Paul Adrian Cristescu: Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, ediția a II-a, Editura Tiparg, 2018, ISBN 978-973-735-972-8
- ro www.episcopiacaransebesului.ro: Schitul de pe Muntele Mic Arhivat în , la Wayback Machine. - accesat 13 octombrie 2018
Legături externe modificare
- ziarullumina.ro: Pelerini la Crucea Eroilor bănățeni de pe Muntele Mic - articol de Pavel Canea, Darius Herea, 17 septembrie 2018, accesat 13 octombrie 2018
- radioresita.ro: Pelerinaj la crucea – monument de pe Muntele Mic: Peste 1.000 de credincioși prezenți - articol din 14 septembrie 2018, accesat 13 octombrie 2018