Crucea „Trecerea Dunării”
Crucea „Trecerea Dunării” este o medalie comemorativă instituită de regele Carol I prin Înaltul Decret nr. 617 din 23 martie 1878 pentru a recompensa participarea la Războiul de Independență a României.[1][2] Medalia a fost conferită tuturor militarilor mobilizați, indiferent de grad, și civililor care au participat la acțiunile de la sud de Dunăre.[3]
| Crucea „Trecerea Dunării” | |
 Reversul și aversul Crucii Trecerea Dunării (cu panglică tip militar) | |
Decernată de  România
| |
| Tip | Medalie comemorativă civilă și militară |
|---|---|
| Baretă tip militar | 
|
| Baretă tip civil | 
|
| Eligibilitate | Militari, indiferent de grad, și civili |
| Decernată pentru | Participarea la operațiunile la sud de Dunăre în Războiul de Independență |
| Campanie | Războiul de Independență |
| Statut | Ieșită din uz |
| Statistici | |
| Creată la | 23 martie 1878 |
| Clasificare | |
| Decorația superioară | Medalia „Bărbăție și Credință” cu spade, clasele I, II, III |
| Decorația inferioară | Medalia Apărătorilor Independenței |
Regele Carol I a atribuit distincția Crucea Trecerea Dunării și ofițerilor și gradelor inferioare din corpurile armatei imperiale ruse care au fost sub comanda sa în operațiunile din jurul Plevnei.[4], combatanții români fiind, la rândul lor, decorați cu Medalia Comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878 de către țarul Alexandru II.[5]
Descriere modificare
Crucea Trecerea Dunării este confecționată din oțel patinat și are o forma unei duble cruci cu brațele egale cu lungime de 43 mm, lățime de 6 mm și grosime de 2 mm. Crucea ara bordura înălțată și netedă de culoarea oțelului iar mijlocul este granulat. În centru este un medalion înconjurat de un cerc de oțel.[1]
Avers modificare
Pe aversul crucii, în partea centrală, în medalionul central, este înscris circular TRECEREA DUNĂRII iar în mijloc, orizontal, 1877.[1]
Revers modificare
Pe reversul medaliei, în medalionul central, este reprezentată monograma regelui Carol I: două litere C majuscule afrontate surmontate de o coroană.[1]
Panglica modificare
Panglica este diferită pentru militari și civili:[1]
- pentru militari panglica este confecționată din moar roșu închis de 40 mm cu două benzi negre de 10 mm separate printr-o bandă de culoarea fondului cu lățimea de 8 mm;
- pentru civili panglica este confecționată din moar negru cu câte o dungă subțire, de 2 mm, de culoare roșie închisă pe fiecare din cele două margini; fondul negru dintre cele două benzi roșii are lățimea de 17 mm.
Onorarea post-mortem modificare
Pentru onorarea după moarte a celor decorați cu Crucea Trecerea Dunării, decretul de constituire prevedea, pentru gradele inferioare, depunerea decorației la biserica comunală a domiciliului sau locului de origine a decedatului cu indicarea numelui persoanei decorate (art. 16), sau, pentru ofițeri, la arsenal sau la muzeul militar (art. 18).[1]
Carol al II-lea, prin Decretul Regal No. 3870 din 27 octombrie 1939,[6] autoriza, după decesul persoanei decorate, portul distincției de către cel mai mare fiu dacă acesta era ofițer activ sau în rezervă. În acest caz o baretă orizontală cu inscripția TRADIȚIE pe un fond de frunze de stejar era fixată pe panglică.[7]
Brevetul de conferire a baretei „Tradiție” modificare
Dreptul de a purta Crucea Trecerea Dunării cu bareta „Tradiție” era acordat de rege printr-un brevet emis pe numele descendentului, cu următorul conținut:[8][9]
- Ministerul Apărării Naționale
- Brevet
- Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naționale, adeverim că prin Înaltul Decret Nr. ........ din ........ Majestatea Sa Regele a binevoit a acorda dreptul ca Medalia „Crucea Trecerea Dunării” conferită prin Înaltul Decret Nr. 617 din 25 Martie 1878 ........ (gradul militar și numele celui decorat) ........ .
- Să fie purtată cu bareta „Tradiție” de către ........ (gradul militar și numele) ........ ca descendent ........ (fiu al decedatului, gradul militar și numele celui decorat) ........ .
- Ministrul Apărării Naționale
- (gradul militar și semnătura)
- Directorul Personalului
- (gradul militar și semnătura)
- Nr. ........
- Anul ........, luna ........ ziua ........
- București
Crucea Trecerea Dunării și reconstituirile istorico-militare modificare
Asociația „6 Dorobanți”, asociație istorico-militară care are ca scop comemorarea tradițiilor Regimentului 6 Dorobanți „Mihai Viteazul”, a creat o medalie comemorativă numită „Trecerea Dunării-Plevna” cu ocazia aniversării a 130 de ani de la luptele de la Plevna. Medalia reproduce Crucea Trecerea Dunării, diferențele fiind reprezentate de culorile panglicii (care, în acest caz, sunt albastru, culoarea distinctivă a dorobanților, și roșu, culoarea sângelui vărsat de ostașii români) și de prezența unei barete cu inscripția PLEVNA în partea superioră a panglicii. Această medalie comemorativă a fost acordată membrilor asociației cu ocazia manifestărilor ocazionate de Noaptea Muzeelor 2007 la Muzeul Național Cotroceni.[10]
Crucea „Trecerea Dunării” și Coroana de Oțel modificare
Ca element heraldic, Crucea „Trecerea Dunării” prezintă o importanță deosebită, pentru că cele opt fleuroane ale Coroanei de Oțel a Regilor României sunt unite la vârf printr-o cruce având forma acestei decorații.
Crucea „Trecerea Dunării” și Stema Regală a României modificare
Ca simbol grafic, mica coroană reprezentată pe reversul decorației „Trecerea Dunării” este prezentă de trei ori în Stema Regală a României - sub forma unei coroane de aur, având formă aplatizată, diferită față de Coroana de Oțel:
- încoronând partea superioară a mantiei de hermină (în Stema Regală varianta mare)
- pe capul acvilei cruciate (în contrast cu stema republicană utilizată astăzi, în care a fost așezată pe capul acvilei Coroana de Oțel)
- ca element de prindere al Ordinului „Carol I” - în partea de jos a Stemei, la variantele mare și medie
Note modificare
- ^ a b c d e f „Crucea Trecerea Dunării” în Ordine, cruci și medalii române. Istoric, legi și regumamente. Vintilă Ivănceanu, Petre P. Sterescu, Petre Ionescu, C. Tâmpeanu, Imprimeria statului, București, 1927, pp. 107-109.
- ^ Eugen Calianu, Decorațiile românești de la Cuza-Vodă la Regele Mihai I, Editura Eminescu, București, 2006, ISBN: 9789732210208, p. 23.
- ^ Pagina Istoricul decorațiilor, Cancelaria Ordinelor. Pagină accesată 27 ianuarie 2013.
- ^ Grigore Constandache, „Medaliile și decorațiunile militare românești”, Comunicările Primului Congres de numismatică și arheologie, Buletinul Societății Numismatice Române, Anii XXIX-XXXVI, 1935-1942, Tipografia Curții Regale F. Göbl, Fii SA, București, aprilie 1944, p. 196.
- ^ „Orders and Medals: Perioada Regalistă”, Ordersandmedals.ro, accesat în
- ^ MonitoruI Oficial Nr. 250 din 28 octombrie 1939.
- ^ Pagina Crucea “Trecerea Dunării” Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Antique Photos. Pagină accestă pe 5 octombrie 2013.
- ^ „Crucea Comemorativă a Rezistenței Anticomuniste”, Cancelaria Ordinelor, accesat în
- ^ Pagina Brevete Regaliste pe situl Orders and medals. Pagină accesată pe 5 octombrie 2013.
- ^ Pagina 17 mai 2008 – "Noaptea Muzeelor" la Cotroceni pe situl Asociației „6 Dorobanți”. Pagină accesată la 4 octombrie 2013.