Cultura Cernavodă
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare. Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate. Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții. |
Descriere
modificareCultura Cernavodă, datată aproximativ între anii 4000 și 3200 î.Hr., este o cultură arheologică târzie din epoca cuprului. Aceasta s-a dezvoltat de-a lungul cursului inferior al râului Bug, al Dunării, pe litoralul Mării Negre și, parțial, în regiunile interioare, corespunzând în mare parte Dobrogei, estul Munteniei și nord-estul Bulgariei.[1] Denumirea culturii provine de la așezarea descoperită la Cernavodă, pe Dealul Sofia, pe malul drept al Dunării, al cărui nume, în limba bulgară „černa vodá” (черна водá în alfabetul chirilic), se traduce prin „apă neagră”.
S-a teoretizat că această cultură, împreună cu Sredny Stog (rusă: Средний Стог - „morman de fân” sau „morman mijlociu”), ar fi fost sursa limbilor anatoliene și le-ar fi introdus în Anatolia prin Balcani, după ce limba anatoliană s-a separat de limba Proto-Indo-Europeană, pe care unii lingviști și arheologi o plasează în zona culturii Sredny Stog.[2]
Locuirea
modificareEste un succesor al culturii Karanovo și al culturii Gumelnița, acoperind cam aceeași zonă ca acestea, pentru care pare să existe un orizont de distrugere evident. În unele cazuri se caracterizează prin așezări defensive în vârf de deal. Face parte din „complexul balcanico-dunărean”, care se întinde pe întreaga lungime a râului și până în nordul Germaniei, prin Elba și cultura Baden; se crede că porțiunea sa nord-estică este strămoșul culturii Usatove.
Producția materială caracteristică
modificareCuprul este foarte puțin utilizat iar folosirea cochiliilor pisate de scoici incluse în pasta vaselor este foarte caracteristică pentru ceramica sa, ca și decorul șnurat și sceptrele de piatră. Ea prezintă trăsături comune cu cea întâlnită mai la est, în cultura Sredny Stog din stepa eurasiatică; mormintele prezintă de asemenea asemănări cu cele din estul îndepărtat.
Rituri funerare
modificareS-au descoperit morminte de inhumație sub tumuli sau în gropi plate, izolate sau grupate în necropole.
Referințe și note
modificare- ^ „Cultura Cernavoda I”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Kroonen, Guus; Jakob, Anthony; Palmér, Axel I.; van Sluis, Paulus; Wigman, Andrew (), „Indo-European cereal terminology suggests a Northwest Pontic homeland for the core Indo-European languages”, PLOS ONE (în engleză), 17 (10), pp. e0275744, doi:10.1371/journal.pone.0275744, ISSN 1932-6203, accesat în
Bibliografie
modificare- Anthony, David W. (2007). The Horse, the Wheel, and Language: How Bronze-Age Riders from the Eurasian Steppes Shaped the Modern World. Princeton University Press. ISBN 978-0691058870.
- J. P. Mallory, "Cernavoda Culture", Encyclopedia of Indo-European Culture, Fitzroy Dearborn, 1997.