De Bezige Bij

Prezență online
De Bezige Bij
Fondată	1943
Fondator(i)	Geertjan Lubberhuizen[*]
Țara	Țările de Jos
Sediu	Amsterdam
Oameni cheie	Geert Lubberhuizen Robert Ammerlaan Hans Nijenhuis^[1]
Industrie	editură
http://www.debezigebij.nl/
Modifică date / text

De Bezige Bij („albina ocupată”) este una dintre cele mai importante edituri literare din Țările de Jos.^[2]^[3]

Istoric

Compania a fost înființată ilegal în 1943, în timpul ocupației germane a Țărilor de Jos de către Geert Lubberhuizen; primul material publicat a fost un poem scris de Jan Campert și intitulat De Achttien Dooden („Cei optsprezece morți”), care descrie execuția a 15 luptători din rezistență și a trei comuniști. Poemul a fost vândut pentru a strânge bani pentru copiii evrei care au fost plasați în familiile olandeze; când a fost publicat, în primăvara anului 1943, Campert murise deja în lagărul de concentrare Neuengamme. Atunci când ocupanții germani i-au ridicat pe studenți pentru a-i trimite în Arbeitseinsatz, Lubberhuizen s-a ascuns în podul chirurgului Maarten Vink și a condus tipografia de acolo.^[4]

Numele editurii este derivat dintr-unul din pseudonimele lui Lubberhuizen, „Bas”. După ce a semnat o notă, „Bas (ocupat)”, un vorbitor de limba engleză prieten a glumit: „Bas, busy as a bee can be”, ceea ce a condus la numele actual.^[5]

În 1997 De Bezige Bij a devenit parte a Weekbladpersgroep, deși a continuat să-și păstreze independența editorială și structura cooperativă.^[6]

Scriitori

Printre scriitorii publicați de Bezige Bij se află:

Referințe

^ „Hans Nijenhuis verruilt NRC voor De Bezige Bij”. Brabants Dagblad (în Dutch). 22 ianuarie 2009. Accesat în 21 iulie 2009.
^ „Anne Franks Het achterhuis werd afgewezen”. Trouw (în Dutch). 22 decembrie 2004. Accesat în 21 iulie 2009.
^ Hubben, Hub. (14 mai 2004). „Illegaal was beter dan clandestien”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.
^ Roegholt, Richter. „Hoe De Bezige Bij ontstond als illegale uitgeverij”. De Bezige Bij. Arhivat din original la 17 mai 2009. Accesat în 21 iulie 2009.
^ In 2004, the company published an illustrated history of its activities during the war years; see Hubben, Hub. (14 mai 2004). „Illegaal was beter dan clandestien”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.
^ „Bezige Bij krijgt onderdak bij Weekbladpers 'maar blijft nog jaren autonoom'”. Trouw (în Dutch). 28 iunie 1997. Accesat în 21 iulie 2009.
^ „Schrijvers eren Remco Campert”. NU.nl (în Dutch). 16 iulie 2009. Accesat în 21 iulie 2009.
^ Dirks, Bart (7 februarie 2006). „Manuscript Het verdriet van België verkocht”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.
^ Peters, Arjen (19 aprilie 2005). „Brieven tonen aan: Jan Cremer was zijn tijd ver vooruit”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.
^ Truijens, Aleid (19 aprilie 2005). „'Ik heb me de tiefus gezocht naar boerenkool'”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.
^ „Schrijver Louis Ferron overleden”. NU.nl (în Dutch). 26 august 2005. Accesat în 21 iulie 2009.
^ „Bezige Bij stelt Mulisch-consulente aan”. Brabants Dagblad (în Dutch). 16 octombrie 2008. Accesat în 21 iulie 2009.
^ Peters, Arjan (14 octombrie 2005). „Jan Siebelink wint AKO Literatuurprijs”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.
^ Fortuin, Arjen (12 iulie 2009). „Simon Vinkenoog overleden”. NRC Handelsblad (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

Lectură suplimentară

Hans Renders (2004). Gevaarlijk drukwerk - Een vrije uitgeverij in oorlogstijd. Amsterdam: De Bezige Bij. p. 255. ISBN 90-234-1430-6.

Legături externe

Materiale media legate de De Bezige Bij la Wikimedia Commons

[1] „Hans Nijenhuis verruilt NRC voor De Bezige Bij”. Brabants Dagblad (în Dutch). 22 ianuarie 2009. Accesat în 21 iulie 2009.

[2] „Anne Franks Het achterhuis werd afgewezen”. Trouw (în Dutch). 22 decembrie 2004. Accesat în 21 iulie 2009.

[hubben-3] Hubben, Hub. (14 mai 2004). „Illegaal was beter dan clandestien”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

[roegholt-4] Roegholt, Richter. „Hoe De Bezige Bij ontstond als illegale uitgeverij”. De Bezige Bij. Arhivat din original la 17 mai 2009. Accesat în 21 iulie 2009.

[5] In 2004, the company published an illustrated history of its activities during the war years; see Hubben, Hub. (14 mai 2004). „Illegaal was beter dan clandestien”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

[6] „Bezige Bij krijgt onderdak bij Weekbladpers 'maar blijft nog jaren autonoom'”. Trouw (în Dutch). 28 iunie 1997. Accesat în 21 iulie 2009.

[7] „Schrijvers eren Remco Campert”. NU.nl (în Dutch). 16 iulie 2009. Accesat în 21 iulie 2009.

[8] Dirks, Bart (7 februarie 2006). „Manuscript Het verdriet van België verkocht”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

[9] Peters, Arjen (19 aprilie 2005). „Brieven tonen aan: Jan Cremer was zijn tijd ver vooruit”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

[10] Truijens, Aleid (19 aprilie 2005). „'Ik heb me de tiefus gezocht naar boerenkool'”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

[11] „Schrijver Louis Ferron overleden”. NU.nl (în Dutch). 26 august 2005. Accesat în 21 iulie 2009.

[12] „Bezige Bij stelt Mulisch-consulente aan”. Brabants Dagblad (în Dutch). 16 octombrie 2008. Accesat în 21 iulie 2009.

[13] Peters, Arjan (14 octombrie 2005). „Jan Siebelink wint AKO Literatuurprijs”. de Volkskrant (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

[14] Fortuin, Arjen (12 iulie 2009). „Simon Vinkenoog overleden”. NRC Handelsblad (în Dutch). Accesat în 21 iulie 2009.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]