Dealul Măgura

deal din Republica Moldova
Dealul Măgura
Altitudine389 m
Localizare Republica Moldova
Aparține dePodișul Moldovei Centrale
Coordonate47°23′29″N 28°0′55″E ({{PAGENAME}}) / 47.39139°N 28.01528°E
Localizare pe hartă
Dealul Măgura se află în Moldova
Dealul Măgura
Dealul Măgura (Moldova)

Dealul Măgura se află în raionul Ungheni, pe moșia satului Țâghira, comuna Negurenii Vechi. Fiind situat la intersecția a două zone naturale, este geomorfologic izolat de terenurile adiacente. Dealul se deosebește evident de relieful înconjurător, diferența de altitudini depășind 150–200 m. Altitudinea absolută a Măgurii este de 388,8 m și mult timp (până la precizarea altitudinii dealului Bălănești – 429,5) se considera cea mai mare înălțime în Basarabia [1]. Dealul Măgura se mai evidențiază și prin movila (tumul) a cărei înălțime constituie 14 m, construită pe platoul predominant. Când și cine a construit tumulul – nu se știe. Versiuni sunt câteva, printre care se crede că tumulul ar fi o necropolă sau un mormânt militar al nomazilor sau ar putea fi folosită la transmiterea semnalelor de alarmă [2]

În anii 60–80 pe vârf a fost construită o piramidă geodezică, actualmente demontată și înlocuită cu o cruce de piatră. Această cruce a fost instalată de locuitorii din localitățile adiacente în perioada postbelică. În perioada sovietică, crucea a fost scoasă și îngropată în corpul tumulului, fiind restabilită după declararea independenței. Versanții sunt deformați de alunecări, actualmente preponderent ocupate de plantații silvice. Învelișul de sol inițial a fost deteriorat totalmente, fiind transferat în corpul tumulului. Deoarece versanții care înconjoară dealul sunt abrupți și deformați de alunecări, este greu de stabilit biogeocenoza inițială de pe culmea dealului [1].

Cercetările arheologice efectuate în 1995 de către Veaceslav Bicbaev au descoperit aici o așezare eneolitică din cultura Cucuteni-Tripolie, fragmente mici de ceramică, dar și un vas piriform cu patru figurine, ce erau reprezentări decorative feminine. Pe vârful movilei au mai fost dezgropate o strachină și o cupă, iar în preajma Măgurei s-a găsit o spadă bine păstrată, datând cu veacul al XV-lea. În perioada interbelică pe vârful Movilei Măgura a fost instalată o cruce, ce a fost dărâmată mai apoi de sovietici. În locul ei a fost ridicat un observator de lemn ce nu s-a păstrat până în zilele noastre, iar astăzi la locul său inițial este reinstalată o cruce acoperită cu inox [2].

Patru sate megieșe și-au format denumirea având ca bază Movila Măgura - Măgurele (raionul Ungheni); Măgura, Măgura Nouă, Măgureanca (raionul Fălești) și Slobozia Măgura (raionul Sîngerei).

Legături externe

modificare
  • Site oficial (arhivat)
  • Ursul, Silvia (). „Măgura”. Revista NATURA. Accesat în . 

Referințe

modificare
  1. ^ a b Ursu, A; Vladimir, P; Marcov, I. Măgura – fenomen geomorfologic și peisagisctic[nefuncțională]. Mediul Ambiant, NR.3 (33), iunie 2007, p. 1 - 3. Accesat 25 iunie 2011.
  2. ^ a b Elena Vrancean-Șterbate. Movila Măgura și crucea de pe ea Arhivat în , la Wayback Machine.. stiripozitive.eu.