Delta de l'Ebre

Delta de l'Ebre

Poziția	Spania
Coordonate	40°36′44″N 0°46′18″E ({{PAGENAME}}) / 40.6121°N 0.7717°E
Cod Natura 2000	ES0000020
Modifică date / text

Delta de l'Ebre este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC^[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA^[2]) din Spania întinsă pe o suprafață de 48.531,97 ha, integral pe uscat.

Localizare

Centrul sitului Delta de l'Ebre este situat la coordonatele 40°36′44″N 0°46′18″E / 40.6121°N 0.7717°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

Situl Delta de l'Ebre a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în februarie 1988^[2] pentru a proteja 1 specie de plante și 136 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

sit de importanță comunitară (în septembrie 2006)
arie specială de conservare (în noiembrie 2014)^[1]^[3]^[4]

Biodiversitate

Situată în ecoregiunile marină mediteraneană și mediteraneană, aria protejată conține 22 de habitate naturale: Pajiștile Spartina (Spartinion maritimae), Galerii de Salix alba și de Populus alba, Estuare, Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fruticosi), Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux, Depresiuni intradunale umede, Salicornia și alte specii anuale care populează regiunile mlăștinoase și nisipoase, Lagune de coastă, Pășuni mediteraneene udate de apa mării (Juncetalia maritimi), Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Râuri mediteraneene cu debit permanent cu specii de Paspalo-Agrostidion și galerii riverane de Salix și de Populus alba, Dune de pe litoral fixate cu Crucianellion maritimae, Recifuri, Pajiști umede mediteraneene cu ierburi înalte de Molinio-Holoschoenion, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Dune mobile cu vegetație embrionară, Stepe sărăturate mediteraneene (Limonietalia), Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea), Dune cu vegetație ierboasă Malcolmietalia, Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria („dune albe”).^[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:^[3]

plante (1): Kosteletzkya pentacarpos
păsări (120): lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), pitulice de apă (Acrocephalus paludicola), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), alca (Alca torda), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), Aquila fasciata, egretă mare (Ardea alba), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), pietruș (Arenaria interpres), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), Bubulcus ibis, pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), Calidris alba, fugaci de țărm (Calidris alpina), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), bătăuș (Calidris pugnax), Calonectris diomedea, Caprimulgus ruficollis, prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirichița cu obraz alb (Chlidonias hybrida), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), porumbel gulerat (Columba palumbus), prepeliță (Coturnix coturnix), gușă vânătă (Cyanecula svecica), egretă mică (Egretta garzetta), Eudromias morinellus, șoim de iarnă (Falco columbarius), Falco eleonorae, șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), lișiță (Fulica atra), Fulica cristata, ciocârlan (Galerida cristata), becațină comună (Gallinago gallinago), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mare (Gavia immer), cufundar mic (Gavia stellata), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), cocor (Grus grus), scoicar (Haematopus ostralegus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), piciorong (Himantopus himantopus), Hydrobates pelagicus, pescăriță mare (Hydroprogne caspia), stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntortură (Jynx torquilla), Larus audouinii, pescăruș negricios (Larus fuscus), Larus genei, pescăruș-cu-cap-negru (Larus melanocephalus), Larus michahellis, pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mal nordic (Limosa lapponica), sitar de mâl (Limosa limosa), grelușel-de-zăvoi (Locustella luscinioides), becațină mică (Lymnocryptes minimus), rață fluierătoare (Mareca penelope), rață pestriță (Mareca strepera), Marmaronetta angustirostris, rață neagră (Melanitta nigra), Mergus serrator, prigoare (Merops apiaster), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), rață cu ciuf (Netta rufina), culic mare (Numenius arquata), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), ciuf-pitic (Otus scops), Oxyura leucocephala, vultur pescar (Pandion haliaetus), Phalacrocorax carbo sinensis, flamingo roz (Phoenicopterus roseus), lopătar (Platalea leucorodia), țigănuș (Plegadis falcinellus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), Porphyrio porphyrio porphyrio, Puffinus mauretanicus, cristei de baltă (Rallus aquaticus), ciocântors (Recurvirostra avosetta), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus), Rissa tridactyla, Spatula clypeata, rață cârâitoare (Spatula querquedula), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sternula albifrons), turturică (Streptopelia turtur), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), călifar alb (Tadorna tadorna), chiră de mare (Thalasseus sandvicensis), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), pupăză (Upupa epops), nagâț (Vanellus vanellus)
mamifere (4): vidră de râu (Lutra lutra), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), delfin mare (Tursiops truncatus)
nevertebrate (1): Coenagrion mercuriale
pești (6): Alosa fallax, Aphanius iberus, Cobitis paludica, Parachondrostoma miegii, Petromyzon marinus, Valencia hispanica
reptile (5): Caretta caretta, Chelonia mydas, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Mauremys leprosa, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 3 specii de amfibieni, 4 specii de mamifere, 1 specie de pești, 1 specie de reptile.^[3]

Note

^ ^a ^b Acuerdo de Gobierno 150/2014, de 4 de noviembre http://portaldogc.gencat.cat/utilsEADOP/PDF/6744/1379474.pdf Arhivat în 24 martie 2020, la Wayback Machine.
^ ^a ^b Acuerdo de Gobierno de la Generalitat de Catalunya 09/87, de 1987, por el que se designan las ZEPA del Parque Nacional de Aigüestortes, de los Parques Naturales de Cadí-Moixeró, Delta del Ebro y Aiguamolls del Empordà i la Reserva Natural parcial de Mas de Melons
^ ^a ^b ^c „Natura 2000 Standard Data Form for Delta de l'Ebre”. Accesat în 30 mai 2024.
^ ^a ^b „Delta de l'Ebre”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

Vezi și

[sac-1] Acuerdo de Gobierno 150/2014, de 4 de noviembre http://portaldogc.gencat.cat/utilsEADOP/PDF/6744/1379474.pdf Arhivat în 24 martie 2020, la Wayback Machine.

[spa-2] Acuerdo de Gobierno de la Generalitat de Catalunya 09/87, de 1987, por el que se designan las ZEPA del Parque Nacional de Aigüestortes, de los Parques Naturales de Cadí-Moixeró, Delta del Ebro y Aiguamolls del Empordà i la Reserva Natural parcial de Mas de Melons

[n2k-3] „Natura 2000 Standard Data Form for Delta de l'Ebre”. Accesat în 30 mai 2024.

[biodiversity-4] „Delta de l'Ebre”. biodiversity.europa.eu. Accesat în 29 mai 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]