Dialect est-herțegovinesc

Dialectul est-herţegovinesc (galben)

Dialect est-herțegovinesc este un dialect sârbesc. Este mai tânar ștocavian dialect din pronuncație (i)iecavian. Se folosi în estul Herțegoviniei (Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, mai mult în Republica Srpska), Serbia de Vest și în Croația. În Croația, dialect acest este dialectul matern pentru toți Sârbi în Croația, că și pentru naționalele altre în teritoriele cu foartele migrație sârbește (Granița Militară, în part Slavoniei, și Raguza. Este situat la vest de ceakavian, caicavian (undeva și pâna la Slovenia), la nord pâna la granița cu Ungariei. În Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru acest dialect este standard pentru fiecare limbile noi pentru că este cel mai mare și mai mult bun ca altele dialecte.

Caracteristici dialectuluiModificare

Dintre caracteistici importante dialectului este accentuare noua ștocavineasca, declinație nouă (cu suffix -a pentru genitiv pluralului și cu una forma pentru dativ, instrumental și locativ pluralului). Litera iat (ѣ) este înlocuit cu "ije" (iie) și "je" (ie) ("pjesma" (cântec), "vjera" (credința), "mlijeko" (lata), "dijete" (copil), "bijela" (alba)) dar și cu "e" ("bregovi" de "brijeg" (deal)) și cu "i" ("volio" (a iubit) de "voljeti" (a iubi)). Este răspândita iotație iecaviana, dar se nu folosi în vorbire bosniacului după la orașele și în Raguza: djevojka (fata)-đevojka. În part mai mare dialectului se pierde sunet "h", dar se folosi în câteva partele Muntenegrului, Bosnia și Herțegovina și în Raguza: hrana-.'rana (mâncare), hljeb- .'ljeb (pâine), hrast-.'rast (stejar) etc. În grupa "ao" se pierde "a": pjevao-pjev'o (a cântat). Sunetele care este nu accentuat se pierde: Šta hoćeš? - Šta h'oš? - Šta 'oš? (Ce vrei?), Jesi li uradio? - Jes'l uradio? (Ai făcut?), ili - il'. (ori)

NoteModificare

  • Carte de școală pentru limba sârba, IX grad de școala elementară, Republica Srpska, Institut pentru cartele de școală și resursele pentru educație Saraievo Nou de Est, Republica Srpska