Dick Schoof

Dick Schoof (2024)
Date personale
Nume la naștereHendrikus Wilhelmus Maria Schoof
PoreclăTricky Dick, Dick Donder, De Lachende Moordenaar Modificați la Wikidata
Născut (67 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Santpoort⁠(d), Țările de Jos[1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriNico Schoof[*][[Nico Schoof (politician olandez)|​]][2] Modificați la Wikidata
Număr de copii2[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Țărilor de Jos Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
funcționar public[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiHaga Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba neerlandeză
limba engleză Modificați la Wikidata
Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate
În funcție
2013 – 2018
Precedat deErik Akerboom
Director-general al Serviciului General de Informații și Securitate
În funcție
2018 – 2020
Secretar general al Ministerului Justiției și Securității
În funcție
2020 – 2024

Partid politicPartij van de Arbeid (Partidul Muncii) (până în 2021), Independent (din 2021)
Alma materUniversitatea Catolică Nijmegen (Radboud Universiteit)
Prezență online

Hendrikus Wilhelmus Maria (Dick) Schoof (n. , Santpoort⁠(d), Velsen, Olanda de Nord, Țările de Jos) este un politician olandez și fost funcționar public. Din 2 iulie 2024 este prim-ministru independent în Cabinetul Schoof. Până la 28 mai 2024 a fost secretar general al Ministerului Justiției și Securității. Anterior, a fost director general al Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD) și Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate (NCTV).

Educație

modificare

Schoof a urmat cursurile la R.K. Lyceum De Grundel din Hengelo[3] și a studiat planificare urbană la Universitatea Catolică Nijmegen din 1975 până în 1982. A fost membru al asociației studențești de canotaj Phocas, unde a fost președinte al celei de-a 33-a conduceri în 1979-1980.[4]

Cariera administrativă

modificare

După absolvire, Schoof a devenit consilier pentru politici educaționale la Asociația Municipalităților Olandeze (VNG). În 1988 a trecut la Ministerul Educației, Culturii și Științelor (OCW), unde a ocupat diverse funcții. În perioada 1996-1999, a fost secretar general adjunct al Ministerului Justiției.

Din 1999 până în 2003, Schoof a fost director general al Serviciul de Imigrație și Naturalizare (IND) și la sfârșitul acelei perioade a fost și director general al proiectului Legea imigrației 2000. Apoi a devenit director general pentru Ordine Publică și Securitate (DGOOV) la Ministerul Afacerilor Interne și Relațiilor Regale (BZK), unde a inițiat o Strategie Națională de Securitate și a preluat abordarea radicalizarei, care aparținea în mod tradițional Ministerului Justiției. Astfel, Schoof a fost inițial și un oponent al funcției de Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului (NCTb), înființată în 2004.[5]

În 2010, Schoof a fost unul dintre arhitecții noului Ministerul Securității și Justiției, unde Direcția Generală pentru Securitate a Ministerului Afacerilor Interne a fost integrată, iar acesta a cuprins, pe lângă Ministerul Public, și poliția. La sfârșitul anului 2010, Schoof a devenit director general al Poliției în acest "super-minister", fiind responsabil cu formarea noii Poliții Naționale. Criticile asupra acestui proiect dificil au vizat în principal pe ministrul Ivo Opstelten și pe primul șef al poliției naționale Gerard Bouman.[5]

Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate

modificare

După ce Schoof a încercat fără succes să devină secretar general al Justiției și al Apărării, pe 1 martie 2013 l-a succedat pe Erik Akerboom ca Coordonator Național pentru Combaterea Terorismului și Securitate (NCTV), o funcție față de care inițial era foarte critic. În cei cinci ani ca NCTV, s-a confruntat, printre altele, cu doborârea zborului MH17 pe 17 iulie 2014 și a fost adesea prezent în mass-media cu privire la alte subiecte legate de securitatea națională.

O investigație independentă asupra acțiunilor guvernului după dezastrul MH17 a concluzionat că NCTV, la acel moment, era „prea închis în sine și colabora puțin cu alte agenții guvernamentale”. Conform documentelor obținute, Schoof a încercat să exercite presiuni pentru a slăbi concluziile investigației și a schimba componența comisiei de anchetă. În replică la această dezvăluire, Ministerul Justiției și Securității a declarat că aceste încercări de influențare au eșuat.

Din documente interne obținute de ziarul „NRC” în 2024, a reieșit că Schoof a permis ca NCTV să urmărească cetățeni folosind conturi false online începând cu 2014, deși juriștii l-au avertizat în repetate rânduri că acest lucru ar putea fi ilegal. Mai multe surse au confirmat pentru „NRC” că Schoof a spus unui angajat că „oricine mai menționează acest subiect poate să-și facă bagajele”.

Într-o emisiune a „WNL op Zondag”, Schoof a descris organizația „Kick Out Zwarte Piet” (KOZP) ca fiind o mișcare „care ar putea deveni extremistă și ar putea recurge la violență”, motiv pentru care a fost inclusă în raportul anual privind amenințările teroriste din Olanda în 2017. După o plângere din partea KOZP, NCTV a revenit în 2019 asupra acestei evaluări și a descris organizația drept „o organizație activistă” care „încearcă să influențeze procesul politic în limitele legii”.

Directeur-generaal van de AIVD

modificare

Per 17 noiembrie 2018, Schoof l-a succedat pe Rob Bertholee în funcția de director general al Algemene Inlichtingen- en Veiligheidsdienst (AIVD). Schoof considera că serviciul era prea izolat și și-a propus să schimbe acest lucru prin inițiative precum programul Beagle, care viza anul 2030, mai multă transparență și relații mai bune cu partenerii externi. De asemenea, a trebuit să facă față criticilor privind două rapoarte oficiale emise de serviciu despre liceul islamic Cornelius Haga Lyceum din Amsterdam, precum și supravegherii stricte a nou-înființatei Toetsingscommissie Inzet Bevoegdheden (TIB).[5]

Secretar general al Justiției și Securității

modificare

După cincisprezece luni la AIVD, Schoof a părăsit funcția pentru a deveni, începând cu 1 martie 2020, secretar general la Ministerul Justiției și Securității. Această funcție a devenit brusc disponibilă, dar mulți considerau că Schoof își dorea dintotdeauna această poziție, pentru a îmbunătăți funcționarea unui minister cu numeroase probleme.[5] La AIVD, el a fost succedat de fostul șef al poliției Erik Akerboom.[6]

Prim-ministru

modificare

În timpul formării cabinetului din 2023-2024, Schoof a fost propus la 28 mai 2024 pentru funcția de Prim-ministru al Țărilor de Jos de către partidele negociatoare PVV, VVD, NSC și BBB.[7][8] Aceasta s-a întâmplat după ce Geert Wilders (PVV), liderul celui mai mare partid din Camera Reprezentanților, nu a obținut suficient sprijin pentru a deveni el însuși premier și fostul ministru al PvdA, Ronald Plasterk, s-a retras din postura de candidat pentru premier.[9][10]

Pe 2 iulie 2024, Schoof a fost învestit ca prim-ministru.[11]

Viață personală

modificare

Schoof s-a născut în Santpoort și a crescut de la vârsta de opt ani în Hengelo.[12] Este al doilea cel mai mic dintr-o familie catolică cu șapte copii.[12] Fratele său cu zece ani mai mare, Nico Schoof, este fost primar.[13] Schoof are o iubită și, împreună cu fosta soție, are două fiice adoptate din China.[12]

  1. ^ a b Parlement & Politiek, accesat în  
  2. ^ a b Andreas Kouwenhoven, Kees Versteegh (), Mister Veiligheid neemt alle ruimte (în neerlandeză), NRC[*][[NRC (Dutch daily newspaper)|​]], accesat în  
  3. ^ Jan Colijn și Patrick Holtkamp (). „De beoogd premier Dick Schoof en zijn Overijsselse roots”. Oost (omroep). Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  4. ^ „Oud besturen”. N.S.R.V. Phocas. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  5. ^ a b c d Format:Citează carte
  6. ^ „Erik Akerboom wordt directeur-generaal AIVD”. Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  7. ^ „Topambtenaar Dick Schoof (ex-AIVD, ex-NCTV) kandidaat-premier”. nos.nl (în neerlandeză). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  8. ^ „Topambtenaar Dick Schoof is beoogd premier van rechts kabinet: veel ervaring met crises en dreigingen”. AD. . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  9. ^ „Wilders geeft premierschap op, partijleiders blijven in Kamer bij nieuw kabinet”. nos.nl (în neerlandeză). . Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  10. ^ „Plasterk trekt zich terug als premierskandidaat na berichten over integriteit”. nu.nl. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  11. ^ „Ministers en staatssecretarissen kabinet-Schoof beëdigd”. NOS. . Accesat în . 
  12. ^ a b c Tobias den Hartog, Hanneke Keultjes en Elodie Verweij (). 'Dick Donder' en 'Lachende moordenaar': met Dick Schoof krijgt Nederland premier die stiekem best op Rutte lijkt”. Het Parool. Arhivat din original la . Accesat în .  Text "acces limitat " ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |url mort= ignorat (ajutor)
  13. ^ Kouwenhoven, Andreas; Versteegh, Kees (). „Mister Veiligheid neemt alle ruimte”. NRC (în neerlandeză). Arhivat din original  la . Accesat în .