Deschide meniul principal
Diclorometan
Dichloromethane-3D-vdW.png
Sample of dichloromethane.jpg
Nume IUPACdiclorură de metilen
Identificare
Număr CAS2551-62-4
ChEMBLCHEMBL45967
PubChem CID6344
Informații generale
Formulă chimicăCH2Cl2
Aspectlichid incolor
Masă molară83,953 u.a.m.[1]  Modificați la Wikidata
Proprietăți
Densitate1,33 g/cm³[2]  Modificați la Wikidata la 20 °C
Starea de agregarelichid
Punct de topire-96.7 °C
Punct de fierbere39.6 °C (se descompune la 720°C)
Solubilitate2 gram per 100 gram of solvent[2]  Modificați la Wikidata
Presiune de vapori350 millimeter of mercury[2]  Modificați la Wikidata
NFPA 704

NFPA 704.svg

1
2
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Diclorometanul (DCM sau clorură de metilen) este un compus organic geminal cu formula CH2Cl2. Acest lichid incolor, volatil, cu gust moderat dulce, este utilizat pe scară largă ca solvent. Deși nu este miscibil cu apa, acesta este polar și miscibil cu mulți solvenți organici.[3]

Răspândire în naturăModificare

Sursele naturale de diclormetan includ surse oceanice, macroalge, zone umede și vulcani.[4] Cu toate acestea, majoritatea diclormetanului prezent în natură este rezultatul emisiilor industriale.[4]

Metode de obținereModificare

Diclormetanul este produs prin tratarea clorometanului sau a metanului cu clor gazos la 400–500°C. La aceste temperaturi, metanul și clorometanul suferă o serie de reacții care produc progresiv mai mulți produși clorurați. În acest fel, în 1993 au fost produse aproximativ 400.000 de tone în SUA, Europa și Japonia.[3]

CH4 + Cl2 → CH3Cl+ HCl
CH3Cl + Cl2 → CH2Cl2 + HCl
CH2Cl2 + Cl2 → CHCl3 + HCl
CHCl3 + Cl2 → CCl4 + HCl

Rezultatul acestor procese este un amestec de clorometan, diclorometan, cloroform și tetraclorură de carbon. Acești compuși sunt separați prin distilare.

Diclorometanul a fost preparat pentru prima dată în 1839 de chimistul francez Henri Victor Regnault, care l-a izolat dintr-un amestec de clorometan și clor expus la lumina soarelui.[5]

UtilizăriModificare

Volatilitatea diclormetanului și capacitatea acestuia de a dizolva o gamă largă de compuși organici îl fac un solvent util pentru multe procese chimice.[3]

Este folosit pe scară largă ca diluant și degresant.[6] În industria alimentară, a fost folosit pentru decofeinizarea cafelei și a ceaiului, precum și pentru prepararea extractelor de hamei și alte arome. Volatilitatea diclorometanului a dus la folosirea sa ca spray cu aerosoli și agent de curățare pentru spuma poliuretanică.

ReferințeModificare

  1. ^ a b „Diclorometan”, DICHLOROMETHANE (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ a b c http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0414.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c en Manfred Rossberg, Wilhelm Lendle, Gerhard Pfleiderer; et al. (). „Chlorinated Hydrocarbons”. Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry. Wiley‐VCH. doi:10.1002/14356007.a06_233.pub2. 
  4. ^ a b en Gordon W. Gribble (). Naturally Occurring Organohalogen Compounds. Springer. ISBN 321199324X. 
  5. ^ fr V. Regnault (). „De l'action du chlore sur les éthers hydrochloriques de l'alcool et de l'esprit de bois, et de plusieurs points de la théorie des éthers”. Annales de chimie et physique. 71: 377–380. 
  6. ^ Hall, Ronald M. (). „Dangers of Bathtub Refinishing”. National Institute for Occupational Safety and Health. Accesat în . 

Legături externeModificare