Wikipedia

Dieu et mon droit

„Dieu et mon droit” (Pronunție în franceză: /djø e mɔ̃ dʁwa/), înseamnă „Dumnezeu și dreptul meu”,[1][2] este deviza monarhiei britanice[2] de pe vremea lui Henric al V-lea al Angliei (domnia lui 1413-1422), în afara Scoției. Apare pe o bandă sub scutul stemei Regatului Unit.[1] Se spune că deviza a fost folosit pentru prima dată de Richard I (1157–1199) ca un strigăt de luptă și se presupune a fi o referire la strămoșii lui francezi (într-adevăr vorbea franceză și occitană, dar știa doar engleză de bază) și conceptul dreptului divin al Monarhului de a guverna.[3] Acesta a fost adoptat ca motto regal al Angliei de către regele Henric V (1386–1422)[2][3][4] cu sintagma „și dreptul meu” referindu-se la revendicarea sa prin descendență la coroana franceză.[4]

Motto-ul apare pe banda de sub scut, pe versiunea stemei regale a Regatului Unit, folosită în afara Scoției.

Acest motto face referire la dreptul divin al regilor, și a fost folosit ca expresie. În franceza de azi, expresia „Mon droit divin” ar respecta sensul inițial și ar fi mai puțin confuză.

Limba

modificare

Deviza este franceză pentru „Dumnezeu și dreptul meu”,[2] ceea ce înseamnă că regele este „Rex Angliae Dei gratia”:[5][6][7][8][9] Regele Angliei prin grația lui Dumnezeu. Este folosit pentru a presupune că monarhul unei națiuni are un drept (divin) dat de Dumnezeu de a guverna.[2]

Pentru ca stema regală a Regatului Angliei să aibă un motto în limba franceză, mai degrabă decât în engleză, nu a fost neobișnuit, dat fiind faptul că limba franceză normandă a fost limba principală a Curții Regale engleze și a clasei conducătoare după domnia lui Wilhelm Cuceritorul și mai târziu Plantagenet. O altă frază franceză veche mai există. Motto-ul Ordinului Jartierei, Honi soit qui mal y pense („Rușine aceluia care de rău gândește”), apare pe o reprezentare a unei jartiere în spatele scutului. Ortografia franceză modernă a modificat-o din honi în honni, dar deviza nu a fost actualizată.

Referințe

modificare
  1. ^ a b „Coats of arms”. The Official Website of the British Monarchy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b c d e Morana, Martin (septembrie 2011). Bejn kliem u storja: glossarju enċiklopediku dwar tradizzjonijiet – toponimi – termini storiċi Maltin (în Maltese). Malta: Best Print. p. 59. ISBN 978-99957-0-137-6. OCLC 908059040. Arhivat din original la . 
  3. ^ a b Dieu Et Mon Droit on British Coins Accessed 23 December 2008
  4. ^ a b Juliet Barker (). Agincourt: The King, the Campaign, the Battle. Little, Brown Book Group. p. 24. ISBN 978-0-7481-2219-6. 
  5. ^ Ted Ellsworth, Yank: Memoir of a World War II Soldier (1941–1945), Da Capo Press, 2009, p. 29.
  6. ^ Tony Freer Minshull, The Foley Family Volume One, Lulu.com, 2007, p. 114.
  7. ^ The Journal of the British Archaeological Association, vol. 17, British Archaeological Association, 1861 p. 33.
  8. ^ Henry Shaw, Dress and decoration of the Middle Ages, First Glance Books, 1998, p. 92.
  9. ^ Dresses and Decorations of the Middle Ages, vol. 1, William Pickering, 1843, section 2.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dieu_et_mon_droit&oldid=16317055