Difenadionă

Identificare
Difenadionă


SMILES C1=CC=C(C=C1)C(C2=CC=CC=C2)C(=O)C3C(=O)C4=CC=CC=C4C3=O^[1]
Număr CAS	82-66-6
ChEMBL	CHEMBL1413199
PubChem CID	6719
Formulă chimică	C₂₃H₁₆O₃^[1]
Masă molară	340,11 u.a.m.^[2]
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modifică date / text

Difenadiona (denumită și difacinonă sau difenacină)^[3] este un compus chimic cu efect anticoagulant din clasa antagoniștilor vitaminei K, derivat de indandionă.^[4]^[5] Este utilizată ca rodenticid împotriva rozătoarelor, precum șoarecii, șobolanii și veverițele. Este toxică pentru toate mamiferele, iar administrarea pe cale orală induce toxicitate de tipul sângerărilor intense, dependente de doză.^[6] Este mult mai toxică decât alte anticoagulante antivitamine K, de exemplu acenocumarol sau warfarină, fapt pentru care nu se utilizează în terapie.^[7]^:436

Note modificare

^ ^a ^b „Difenadionă”, Diphacinone (în engleză), PubChem, accesat în 19 noiembrie 2016
^ „Difenadionă”, Diphacinone (în engleză), PubChem, accesat în 9 octombrie 2016
^ Kukovinets, O. S.; Abdullin, M. I.; Zainullin, R. A.; Kunakova, R. V. (2008). Chemical and Physical Methods for Protecting Biopolymers Against Pests. New York: Nova Biomedical Books. p. 185. ISBN 9781604563313.
^ EXTOXNET Staff (1 septembrie 1993). „Diphacinone”. EXTOXNET. Accesat în 7 decembrie 2011.
^ Meister, R.T. (ed.). 1992. Farm Chemicals Handbook '92. Meister Publishing Company, Willoughby, OH.
^ Bell Laboratories, Inc. July, 1990. Diphacinone Technical: MSDS. Bell Labs, Madison, WI.
^ Murphy, Michael J.; Talcott, Patricia A. (2013). „Anticoagulant Rodenticides (Ch. 32)”. În Peterson, Michael E.; Talcott, Patricia A. Small Animal Toxicology (ed. 3rd). St. Louis, MO, US: Elsevier Health Sciences. pp. 435–446, esp. 435–439. ISBN 978-0323241984. Accesat în 5 aprilie 2016.

Vezi și modificare

Acest articol despre un compus organic este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[a3caca4d938099e0ddab3f4adf071d07-1] „Difenadionă”, Diphacinone (în engleză), PubChem, accesat în 19 noiembrie 2016

[3e332bb1e259f2dac04f7bcac0100e1f-2] „Difenadionă”, Diphacinone (în engleză), PubChem, accesat în 9 octombrie 2016

[3] Kukovinets, O. S.; Abdullin, M. I.; Zainullin, R. A.; Kunakova, R. V. (2008). Chemical and Physical Methods for Protecting Biopolymers Against Pests. New York: Nova Biomedical Books. p. 185. ISBN 9781604563313.

[extoxnet-4] EXTOXNET Staff (1 septembrie 1993). „Diphacinone”. EXTOXNET. Accesat în 7 decembrie 2011.

[5] Meister, R.T. (ed.). 1992. Farm Chemicals Handbook '92. Meister Publishing Company, Willoughby, OH.

[bellMSDS1990-6] Bell Laboratories, Inc. July, 1990. Diphacinone Technical: MSDS. Bell Labs, Madison, WI.

[murphy2013-7] Murphy, Michael J.; Talcott, Patricia A. (2013). „Anticoagulant Rodenticides (Ch. 32)”. În Peterson, Michael E.; Talcott, Patricia A. Small Animal Toxicology (ed. 3rd). St. Louis, MO, US: Elsevier Health Sciences. pp. 435–446, esp. 435–439. ISBN 978-0323241984. Accesat în 5 aprilie 2016.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]