Dimitrie Gerota
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Dimitrie Gerota | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 17 iulie 1867 Craiova, România | ||
Decedat | 3 martie 1939, (72 de ani) București, România | ||
Căsătorit cu | Maria Draghiescu | ||
Copii | Dimitrie Gerota | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | medic anatomist[*] radiolog[*] | ||
Limbi vorbite | limba română | ||
Activitate | |||
Domeniu | radiologie, urologie | ||
Instituție | Școala Națională de Arte Frumoase din București | ||
Alma Mater | Universitatea din București Colegiul Național Carol I din Craiova | ||
Cunoscut pentru | 1. Este unul din ctitorii medicinii românești împreună cu Carol Davila. 2. A descris pentru prima data fascia perirenală: Fascia Gerota. 3 Metoda Gerota. 4. Este primul radiolog român. | ||
| |||
Modifică date / text |
Dimitrie Gerota (n. , Craiova, România – d. , București, România) a fost un medic român, radiolog și urolog, membru corespondent al Academiei Române.[1][2]
Viața de familie
modificareDimitrie Gerota s-a născut ca fiu al preotului Dimitrie Constantin Gerota și al Mariei Gerota.
A fost căsătorit cu Maria Draghiescu, fiica altui medic român care, alături de Carol Davila, a fost unul din ctitorii medicinii românești. A avut un fiu, Dimitrie Gerota.
Cariera
modificareDimitrie Gerota este admis la Facultatea de Medicină din București (în 1886) pe care o termina în 1892. Timp de 4 ani și-a continuat studiile la Paris. Întors în țară, a început să practice medicina, în paralel fiind și cadru didactic. Începând cu octombrie 1897, predă anatomia la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde îl are, ca student, pe Constantin Brâncuși, care îi fusese recomandat doctorului de tatăl său. „Jupuitul”, una din lucrările lui Brâncuși, a fost rodul învățăturilor lui Gerota,[necesită citare] care va păstra un exemplar până la sfârșitul vieții. Profesorul Gerota îl va ajuta pe Brâncuși să plece la Paris și-i va asigura chiar un venit lunar.[necesită citare]
Dimitrie Gerota a efectuat cercetări privitoare la anatomia și fiziologia vezicii urinare și a apendicelui, a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate drept „metoda Gerota”. De numele său se leagă și aplicarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român. A înființat, în 1907, la București, un spital — Sanatoriul Dr. Gerota — în care erau operați și îngrijiți numeroși bolnavi, precum și un muzeu de mulaje anatomico–chirurgicale lucrate în întregime de el. A descris pentru prima dată fascia pararenală, care îi poartă astăzi numele. În orice tratat de urologie contemporan fascia este denumită drept fascia Gerota.
Referințe
modificareLegături externe
modificare- Format:Roicon Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – G
- ro Dimitrie Gerota și lucrarea „Jupuitul a lui Constantin Brâncuși pe Medical Student.ro
- ro Web site-ul Spitalului Gerota