Dinastia Vlastimirović

Dinastia Vlastimirović (în sârbă Властимировић, plural Vlastimirovići / Властимировић) este prima dinastie regală a Serbiei medievale. Ea ar fi fost fondată de cneazul necunoscut (непознати кнез / nepoznati knez)[2] care i-a condus pe sârbii albi din patria lor pentru a se stabili în Peninsula Balcanică în timpul domniei împăratului bizantin Heraclius I (610641), așa cum este menționat în De Administrando Imperio, lucrare scrisă a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenet (în 950). Lucrarea afirmă că el a fost fondatorul dinastiei Vlastimirović, domnia sa a fost recunoscută de bizantini și el a murit înainte de venirea bulgarilor în Europa (în 680).[3] Istoriografia sârbă îl tratează de obicei ca pe primul conducător sârb.

Višeslav
Vlastimir

Dinastia poartă numele prințului Višeslav (domnie cca. 780), primul conducător sârb căruia i se cunoaște numele, acesta este un descendent al cneazului necunoscut.

Conducători ai Serbiei din dinastia VlastimirovićModificare

Conducători ai Serbiei din dinastia Vlastimirović au fost următorii:

 
Dinastia Vlastimirović

Dinastia Vlastimirović a domnit în Serbia din 780 până în anii 960, când unele țări sârbe au fost anexate de Imperiul Bizantin.[4][5]

IstorieModificare

Višeslav (în sârba chirilică: Вишеслав; în greacă: Βοϊσέσθλαβος) sau Vojislav (sârbă chirilică: Војислав) a fost primul conducător sârb căruia i se cunoaște numele, care a domnit în c. 780. Serbia a fost un principat slav, vasal Imperiului Bizantin, situat în vestul Balcanilor, care se învecina cu Bulgaria la est. Menționat în De Administrando Imperio de la mijlocul secolului al X-lea, Višeslav a fost un fondator al familiei conducătoare sârbe, cunoscută în istoriografie sub numele de dinastia Vlastimirović. El a fost un urmaș al prințului / cneazului sârb necunoscut care și-a condus poporul în provincia Dalmatia și a fondat o stăpânire ereditară sub suzeranitate bizantină. Numele predecesorilor lui Višeslav nu au fost incluse în De Administrando Imperio.

Potrivit De Administrando Imperio, în timpul domniei prinților Višeslav, Radoslav și Prosigoj, nu a existat război între Principatul Sârb și vecinul său din est, Hanatul Bulgar.[6][7]

Radoslav sau fiul său a fost conducătorul Serbiei în timpul răscoalelor din 819–822 ale ducelui slav din Panonia Inferioară, Ljudevit Posavski, împotriva francilor.[8] Conform Analelor Regale France, în 822, Ljudevit a plecat din capitala sa din Sisak la sârbi, undeva în vestul Bosniei. În cadrul aceleiași mențiuni, Analele Regale France afirmă că sârbii controlau o mare parte din Dalmația ("ad Sorabos, quae natio magnam Dalmatiae partem obtinere dicitur").[9][10][8][11][12]

În timpul domniei dinastiei Vlastimirović, procesul progresiv de creștinare a sârbilor a continuat, începând din prima jumătate a secolului al VII-lea și sfârșind în cele din urmă până la mijlocul secolului al IX-lea.[13]

Dinastia a condus Principatul Sârb de la începutul secolului al VII-lea până în anii 960, când unele țări sârbe au fost anexate de Imperiul Bizantin.[4][5]

NoteModificare

  1. ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Dejan Nikolić (). Svi vladari Srbije. Narodna biblioteka "Resavska škola". p. 26. Н- непознато име ? - претпоставља се (не зна се) Н. архонт (кнез) из времена цара Ираклија (610-641) + око 680. I Н. архонт (кнез) I Н. архонт (кнез) Вишеслав, кнез (око 780 
  3. ^ Miloš Blagojević (). Državna uprava u srpskim srednjovekovnim zemljama. Službeni list SRJ. p. 14. 
  4. ^ a b Moravcsik 1967.
  5. ^ a b Ćirković 2004.
  6. ^ Moravcsik 1967, p. 154.
  7. ^ Ферјанчић 1959, p. 50.
  8. ^ a b Ćirković 2004, p. 14.
  9. ^ Pertz 1845, p. 83.
  10. ^ Scholz 1970, p. 111.
  11. ^ Fine 2005, p. 35.
  12. ^ Curta 2006, p. 136.
  13. ^ Ćirković 2004, p. 15-16.

SurseModificare

Primare
Secundare