Dinastia macedoneană (867–1056) a fost o dinastie de împărați bizantini, întemeiată de Vasile I, după asasinarea împărătului bizantin Mihail III Bețivul. Vasile I îl reneagă pe patriarhul Fotie, printr-un sinod ținut la Constantinopol și restabilește unitatea dintre Roma și Bizanț.

Imperiul Roman de Rasarit in 1025, înainte de moartea lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul.
Imperiul Roman de Răsărit în 1025, înainte de moartea lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul.

Sub dinastia macedoneană, Imperiul Bizantin redus la Asia Mică, Grecia și Balcani sub efectul invaziilor arabe și menținând doar câteva insulițe în Italia, departe de a fi slăbit, își găsește o noua omogenitate. El cunoaște a doua epocă de aur după veacul lui Iustinian.

Împărații din această dinastie au fost:

Dinastia Macedoneană a avut mai multe ramuri colaterale (ex. Lecapenos) care au fost mai mult sau mai puțin înrudite cu ramura principală.

Bibliografie

modificare
  • LAROUSSE, Cronologia Universală.