Discuție:Armenii din România

Rasism

This article is A SCANDAL. Dahn

Ce-ai pățit? Ești OK? Ai o problemă personală cu armenii sau care e treaba? Te deranjează că scriem despre ei sau nu ai nimic de făcut? Roamata ^mesaj 27 noiembrie 2006 22:39 (EET)

Poate ca te-ar interesa sa stii ca eu am scris varianta de articol in engleza, deci intrebarea ta este fie tendentioasa, fie nula. Ce este scandalos, si devine sinistru ca nimeni nu observa, este felul in care e scris. Sa ne uitam putin (trec peste idiotisme gramaticale de genul "teritoriul a actuala România și Republica Moldova", "ca și urmare", "au început un exod"):

• "activând mai ales ca și comercianți" - o comunitate intreaga nu "activeaza", pentru ca nu este un grup profesional sau o familie.
• "Se remarcă printr-o frecvență ridicată a unui ten alb, păr ușor cârlionțat, ochi mari, căprui. Au fost renumiți pentru cumpătarea și sobrietatea lor, precum și pentru ospitalitate și onoare." - realizezi cumva gravitatea unei asemenea descrieri? observi implicatiile rasiale sinistre pe care le au asemenea observatii (fir ele si pozitive in intentie)? pe bune acum, in ce secol traiti voi aici pe wikipedia in romana?! Dahn

Este prima versiune a articolului și de altfel este în fază de ciot. Urmează să fie revizuit. Pentru detalii legat de amănuntele contestate vezi. Orice observații legate de articol sunt binevenite și duc la îmbunătățirea lui, dar atâta vreme cât ataci un articolul și îi dai un calificativ, fără a argumenta, este normal să reacționez în felul în care am făcut-o. Puteai să contești într-un mod civilizat anumite aspecte ale articolului și no problem.

Nu există nici un fel de sugestie rasială, nu știu de ce trebuie să căutăm nod în papură - nu este cazul.

Amănuntele contestate de tine vor fi revizuite și adaptate pt. ca articolul să fie OK. Îți mulțumescpentru sugestii.--Roamata ^mesaj 28 noiembrie 2006 00:45 (EET)

Cu placere. Da-mi voie sa-mi clarific ounctul de vedere: sugestii despre aspectul fizic apartin, prin definitie, logicii rasiale. Asemenea argumentari sunt sofistice (pentru ca raspund unei logici globale neverificate) si primitive (pentru ca ultimele manifestari ale spatiului cultural care le incuraja au disparut din mediul academic cel tarziu prin anii 1950). Cred ca am dreptul sa ma astept ca asemenea obiectii sa fie evidente (desi, din observatiile mele, asemenea aberatii par a fi incurajate - vezi tonul articolului Garda de Fier). Dahn

Încă ceva: "in ce secol traiti voi aici pe wikipedia in romana?!"? Presupun acesta că este un mod superior de exprimare. Exprimă o capacitate superioară de înțelegere a celorlalți? No comment. Roamata ^mesaj 28 noiembrie 2006 00:47 (EET)

Constat cu stupoare ca wikipedia in romana nu se ghideaza dupa parametri normali - aproape orice articol este un manifest (si manifestele sunt contradictorii), aproape orice teorie bizara sau revoluta se poate desfasura fara inchistari logice, aproape orice punct de vedere macabru poate marginaliza coerenta. In acest caz, este absolut, dar absolut grotesc ca afirmatii despre un grup etnic pot fi facute cu acelasi ton si continut cu care se fac afirmatii despre rase de caini, si ca trebuie argumentat de ce este rasist sa expui teorii despre "cum au parul armenii" si "cat de docili si onesti sunt".

Cu alte cuvinte: ceea ce spun nu este, in nici un caz, "o capacitate superioara de intelegere a celorlalti"; exprima, insa, o capacitate normala de a intelege si reda o idee in forma in care trebuie cuprinsa intr-un articol. Si insist: articolul era, in forma in care l-am gasit (si este, in forma in care se afla in acest moment), revolut, scandalos si insultator. Nu-i pot gasi nici o scuza. As vrea sa pot soune ca asemenea cazuri sunt exceptii pe wikipedia, dar nu am de ce sa va pacalesc. Dahn

Am refăcut paragrafele în discuție. Te rog să îmi spui dacă mai există și altele. Deocamdată îl las în stadiu de ciot, ulterior voi adăuga și restul articolului de la wiki-en, pentru completare.

M-am gândit la ce ai spus în ultimul paragraf și din păcate cam ai dreptate. Probabil că mai este nevoie de timp pentru schimbarea mentalităților. Oricum, legat de acest articol, îmi cer scuze pentru erorile pe care le-am făcut.Roamata ^mesaj 28 noiembrie 2006 09:42

Personalități

La adresa [1] apare articolul O sinteză despre armeniide seamă din România apărut în ziarul ARARAT:

La editura constănțeană Ex-Ponto aapărut, în elegante condiții grafice, primul volum dintr-o sinteză care impune: Armeni de seamă din România de Simion Tavitian (cu o generoasă prefață deStoica Lascu). Venerabilul, harnicul și prolificul autor își încununează astfel efortul de o viață, adunînd între coperțile unei cărți de peste 400 de pagini synopsisul monografic al unei întregi istorii culturale. Prezentări succinte, dar sintetice dedicate înalților prelați ai BisericiiApostolice Armene, informații istorice sistematizate privind lăcașurile armenede cult (din toate orașele țării unde acestea au ființat), o listă (îmbogățită față deprecedentele volume în domeniu) cu membrii de origine armeană ai Academiei Române (Ana Aslan, Bagdasar –Dumitru și Nicolae, Spiru Haret, Garabet Ibrăileanu, Mihail Jora, Virgil Madgearu, Gheorghe Manea, Petru Th. Missir, Matei Socor, Krikor Zambaccian, Henri V. Kehaian, Gheorghe Asachi), o alta cu parlamentari și miniștri (Vasile Conta, Spiru Haret, Vasile Morțun, Grigore Trancu-Iași,Virgil Madgearu, Dumitru Bagdasar, Virgil Acterian, Christian Ciomac, Th. Missir, IonPruncu, Grigore M. Buicliu, Ariton și Grigore Goilav, Iacob Iacobovici, VarujanVosganian, Anton Cristof, Iacob Melic, Hurmuz Aznavorian, Calust Asfadurov,Varujan Pambuccian), o listă a personalităților distinse cu premiul Uniunii Armenilor din Romînia, în fine – o impresionantă suită de portrete micromonografice (însoțite defotografii) dedicate „armenilor de seamă din România” care se regăsesc sau nu pe listele mai sus-menționate. Iată-i ca la catalog, în ordine alfabetică: Abgar (Apcar) Baltazar, Acterian Arșavir-Nazaret, Acterian Haig, Acterian Jeni, Agop Aram, AgopMaricel, Agopian Ștefan, Aprahamian Arabela Sena, Manuela Elisabeta (Aprahamian) Sidoroff, Arachelian Vartan, Aramian Bocancea Angela, Gabanyi Janos Arpad, Așgian Berdj-Șant, Aslan Mihail, Avakian Arutiun, Avakian Dumitru, Avachian Garabet, Avakian Hrandt, Axinian Carol Mikuli, Aznavorian Hurmuz, Balasanian Ion, BălbulZareh, Bezerian Agop, Boiagian Zaven-Toto, Buiucliu Grigore, Călugăreanu Anda(Anca) Miranda, Căuș Bogdan (Bogosian Arșag), Cedighian Suren, Cerchez Cristofi,Cerchez Mikael, Chircor Mihael, Christian G. Ciomac, Ciomac Emanoil, CiomacMardiros, Concegulian Ervant Ilie, Conta Vasile, Cozighian Varujan, Damadian Hacik, Dedeian Garbis, Diradurian Bergi, Djololian Hagop Siruni, Exergian Florin Eduard, Frenkian Aram, Frenkian Harutiun, Garabet Hacic, Familia Goilav, Grigorian Tigran, Grigoriu Paul, Hairabetian Sevag, Horasangian Bedros, Iacobovici Iacob Melkon, Kalustian Levon, Karakașian Madeleine, Kassargian Ioana, Keropian Nerses, Kevorkian Florin, Kolagian Suren, Kumbetlian Garabet, P.C.Pr. Mandalian Knel,Manissalian Armenac, Manissalian-Georgescu Lizette, Melic Iacob, MestugeanVictor-Vartan, Mirzaian Manuk-Bei, Missir B. Ioan, Mirahorian Levon, Morțun Vasile G., Nersesian Anais, Protoiereul Nersesian Eghișe, Ohanesian David, PambuccianKrikor, Pambuccian Varujan, Poladian Ghenea Meline-Amber, Pruncu Tigran, RainerMaria-Trancu, Sahaghian Aram-Salpy, Salamanian Anușavan, Sava Ion, SăvagianArax-Karakașian, Selian Sergiu, Seropian Ervant, Șahighian Ion, Șahighian Ioan Bagdasar, Tavitian Anaid, Tavitian Harry, Torosian Hrandt, Trancu-Iași Grigore, Tumageanian Eduard Aram, Vosganian Varujan, Zadik Iacob, Zaharian Toni, ZobianGarbis. Lipsește cineva? Desigur, lipsesc destui, de la Ervant Nicogosian la Gabriel Diradurian; lista rămîne însă deschisă pentru următoarele volume... Informațiile istorico-biografice sînt mixate cu evocări ale unor terți și, după caz, cu fragmente de interviuri. Nu avem de a face cu un „dicționar”, ci cu o veritabilă monografie deghizată în dicționar. Contribuția spirituală, științifică, politică a armenilor la patrimoniul româ-nesc este masivă, iar tomul lui Simion Tavitian oferă mai mult decît o „bază de date” în domeniu. Travaliul său merită recunoștința noastră. Pagină realizată de Cristina MANUK--Miehs 16 august 2007 16:37 (EEST)

Prezență armeană in Râmnicu Vâlcea la 1506

La lista orașelor din secțiunea "Alte regiuni" ar trebui adăugat și orașul Râmnicu Vâlcea, deoarece există o mențiune din anul 1506 pentru un pârgar din Râmnic cu numele Sarchiz Carabet. Este vorba de documentul cu numărul 47 din Documenta Romaniae Historica Seria B Țara Românească, Volumul 2 1501-1525, la pagina 103 (link: http://en.calameo.com/read/000827433772aab647b26 (accesat pe 20 ianuarie 2018) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mihai tc (discuție • contribuții).

Adevarat nume al manastirei Hagi Gadar

In domeniu subiectului de denumiri al bisericilor si minastirilor Crestine, e la mintea cocosului ca nici o biserica, sau astfel, nici o religie nu botezeaza/denumeste un edificiu religios cu un nume "pornografic". Totusi, biserica acea i sa schimbat numele, probabil de Comunisti, de la "Haci Gadar" care insemna "Crucea Dura" la Haji Gadar care insemna "Mos Tare". Dar adevaratul intelegere e: batran cu membru sculat. O rusine. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2605:e000:fe81:bf01:2183:dbf7:7f5f:e4b9 (discuție • contribuții).