Discuție:CoBra

	Articolul CoBra este un subiect de care se ocupă Proiectul Informatică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre Informatică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
C	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa C pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Experienta proprie (Cristian COPCEA - Bucuresti):

Personal am construit, depanat, vandut peste 300 de exemplare de CoBRA intre anii 1988-1994, in timpul facultatii si dupa aceea. Proiectul de diploma (calculul treptelor de turbina a unui motor turboreactor cu dublu flux monojet montat in consola cu o putere reactiva de 8000 tone-forta) a fost realizat in intregime pe acest tip de calculator, astfel: - textul in sine a fost editat cu Wordstar sub CP/M; - programele de calcul au fost efectuate partial in BASIC SINCLAIR modificat pentru CoBra (se incarca de pe floppy disk de 720k, 5"), apoi in Pascal 3.0 sub CP/M (modificat si el pentru a putea functiona cu floppy disk-uri de 720k, 5"); - tiparirea proiectului de diploma a fost efectuata utilizand interfata seriala RS323 legata la o imprimanta SCAMP (ma rog, o clona romaneasca) cantarind 32 kg si care nu stia decat de hartie perforata. Pentru a tipari pe hartie A4 cerata (asa se cerea in acele vremuri), introduceam in imprimanta o foaie de hartie A3 avand 4 fante oblice taiate cu cutitul de bucatarie, corespunzatoare colturilor foii de hartie A4 pe care se facea tiparirea efectiva. Redactarea si tiparirea proiectului de diploma (cca 600 de pagini) a durat undeva pe la 4-5 luni de zile, cate 10-12 ore pe zi, timp in care parintii mei au fost de-a dreptul exasperati, deoarece ziua scriam iar noaptea de pe la 12 incepeam tiparirea, iar acele de la imprimanta faceau un zgomot infiorator. - dupa realizarea interfetei de lucru cu dischete de 5" de 720k, toate programele au fost "copiate" de pe casete pe dischete (cele bulgaresti erau si cele mai bune). - programarea prom-ului de pe interfata de disc a fost realizata intr-o vreme prin adresarea manuala, cu comutatoare mecanice, si "arderea" PROM-ului bit cu bit. Operatiunea de programare a PROM-ului de (nu mai stiu exact cat) 32-64 de octeti putea dura si cateva ore, avand in vedere toate operatiunile de verificare a adreselor/datelor inainte de "ardere".

Dupa absolvirea facultatii si incasarea primului salariu, activitatea de vanzare s-a transformat intr-una de cercetare, calculatorul pe care il aveam atunci fiind "dotat" cu cele mai nastrusnice extensii digitale posibile. An ajuns la nivelul in care scriam cod asm de Z80 fara a mai apela la documentatie de specialitate. Boot-ul (o memorie de 32-64 KB) a fost scris si rescris de sute de ori, cu cele mai ciudate imagini posibile la pornire. Prietenii mei cei mai buni erau: programatorul de EPROM-uri (extensie la CoBra, bazat pe 8255), stergatorul de EPROM-uri cu ultraviolete, letconul si documentatia de specialitate, obtinuta pe sub mana si scumpa de iti lua mintile (cartea tehnica de CoBra a costat 1800 de lei in 1988). Televizorul mergea non-stop, dar rareori cred ca am introdus in el vreo antena pentru receptia programelor TV... Cine mai stie inca de faptul ca (scuzati cacofonia) comanda pentru "reset la rece" din BASIC Sinclair este "PRINT USR 4343"? Au trecut 20 de ani si inca imi mai aduc aminte de acele vremuri...

In momentul de fata mai posed pentru muzeul propriu un singur exemplar de CoBRA cu unitate de disk TDK de 5", modulator TV Samsung, in perfecta stare de functionare. Nu mai stiu dischetele in ce stare sunt, mai ales ca nici nu se mai fabrica...

Pot spune cu mana pe inima ca acest aparat a generat un entuziasm enorm in ceea ce ma priveste si a reprezentat baza de dezvoltare a cunostintelor in domeniul programarii/electronicii digitale, de care ma folosesc si astazi. Acest aparat, precum si cunostintele dobandite datorita lui, mi-au fost extrem de folositoare in viata profesionala si mi-au permis trecerea foarte usoara si fluenta de la o tehnologie la alta (Z80, 286,386,486,pentium, Amd K5, K6, pentium PRO, Pentium II, Pentium III, PIV - CP/M,DOS, Win 3.1, 3.11, 95, Me, XP, Vista) de-a lungul timpului, conducand intr-un final la castigarea existentei cu forte proprii prin intermediul firmei de retelistica/internet pe care am fondat-o in 2004, in cadrul careia am pus in practica toate cunostintele si experienta acumulate de-a lungul anilor. Nu voi uita insa niciodata de prima si marea mea dragoste, Zilog Z80 tunat la 6MHz si racit cu radiatoare de statie de amplificare si ventilatoare, precum si implementarea lui cea mai de succes pe care o cunosc, in cadrul proiectului CoBRA. Multe multumiri si un mare BRAVO celor care l-au conceput, dezvoltat, realizat si piratat. Un mare BRAVO studentilor din Regie de la acea vreme pentru efortul depus in procurarea pieselor de provenienta ruseasca (mai stie cineva AZI ce este K555LA3???). Un mare BRAVO celor care au pierdut zile si nopti langa aceasta bijuterie numita CoBRA in loc sa se duca la mare, munte, discoteca, ceaiuri sau reuniuni de vineri seara. Un mare BRAVO de asemenea inginerilor care mai aveau curajul sa publice prin revista "Tehnium" diverse scheme electronice digitale si sa aduca aminte de acest aparat - CoBRA -, care nu a fost niciodata disponibil pe piata pentru marele public, ci putea fi achizitionat la preturi imense (4000-5000 de Lei) numai pe sub mana, construit de cate un nebun ca mine prin podul casei, avand mare grija sa ne ferim de militie, securitate, activisti de partid, etc.

Începeți o discuție despre CoBra

Paginile de discuție sunt locul unde oamenii discută despre cum să facă conținutul de pe Wikipedia să fie cât se poate de bun. Puteți utiliza această pagină pentru a începe o discuție cu alții despre cum să se îmbunătățească CoBra.

Începeți o discuție