Discuție:Hodoș (nume)

(adus de la pagina Discuție utilizator: Meszzoli, secțiunea 36., Castoreanu)

Buna seara, Nu stiam ca "hod" înseamna castor. Traducerea "preot" a fost data în articolul "Enea Hodos" care este în lucru 'dezvoltare) la pagina Utilizator:Victoria Popa/Cutia mea de nisip. Pe la 1800 în Transilvania se folosea cuvântul "castor" sau "biber" ? Am vazut o alta interpretare a poreclei "Castorianul" în articolul Alexandru Papiu-Ilarian: La Liceul Academic Piarist din Cluj și-a luat supranumele latinizant de Ilarian, traducerea numelui Bucur i. e. Hilarius, al unui strămoș dinspre tatăl Ioan Pop, după o modă a nenumăraților studenți români de la liceul cu profil de facultate din capitala Transilvaniei (de exemplu Iosif Hodoș Castorianul sau Zaheu Hodoș Polucianul, de la Castor și Polux).Pocor (discuție) 30 martie 2011 01:12 (EEST)

Bună ziua,

Mărturisesc faptul că nu sunt lingvist și nici istoric, dar făcând anumite săpături, iată ce am găsit:

Porecla inițială-care de fapt, era nume sau prenume, de Hodoș sau Hodoșiu (în maghiara cu grafia modernă: Hódos respectiv Hódosi) derivă fie de la denumirea îndeletnicirii de „vânător de castor”, fie de la denumirea unei localități. Cuvântul castor în limba română respectiv hód în maghiară, desemnează în prezent un mamifer rozător semiacvatic, lung de circa 85 cm, cu labele din spate palmate și cu coada lățită, care trăiește în colonii, clădindu-și cu măiestrie cuibul pe malul apelor (Castor canadensis)(DEX). În secolele 13-19, în Europa a trăit o specie înrudită cu acesta și anume un rozător denumit breb: animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară și în țara noastră (Castor fiber)(DEX). Această specie trăia alături de vidre: mamifer carnivor cu corpul acoperit cu blană deasă, castanie-roșcată, cu degetele picioarelor unite printr-o pieliță; lutră, lutru (Lutra vulgaris) (DEX), în areale semi-acvatice montane (râuri, lacuri, pârâuri cu debite mari); extincția speciei s-a datorat vânatului intensiv, exeterminării voluntare pentru protejarea fondului piscicol și deteriorării habitatului natural prin extinderea culturilor agricole respectiv poluarea apelor datorată industralizării(în primul rând mineritul și prelucrarea minereurilor). În Evul Mediu, brebul și vidra erau intens vânate pentru blana și pielea lor care erau folosite în confecționarea articolelor de lux; din părul de breb se manufactura cel mai fin postav. În Transivania medievală a existat o adevărată „industrie” a vânatorii și prelucrării blănurilor de breb și vidră, activități organizate în cadrul breslelor. Cuvântul unguresc „hód” și cele derivate din el, apar în documente legate de Transilvania încă din secolul al XII-lea, mai ales în componența unor toponimii. Existența cuvântului în arealul transilvănean, înainte de descoperirea Americii, demonstrază faptul că se referea la castor fiber și nu la castor canadiensis . Corespondentul românesc al cuvântului „hód” era deci breb, eventual lutră. În dicționarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania (vol. V) , pag.211, se specifică:

„hód castor, biber; Biber. 1708: Hód: Lutra, Castor,

Fiber [PP].

? O Hn. 1835: Kis Hód nevezetű közös Havas ”

Deci la 1708, cu certitudine, exista în limba română una din sensurile: lutră, castor

Aceași lucrare, la pagina 213, consemnează folosirea cuvântului hódos:

„hódos (eredetileg) hódban gazdag; cu mulți castori; (ursprünglich) reich an Bibern. Hn. 1583: az hodos teove alat kosart, czynalanak [HSzj kosár alj. 1721: Az Hodos Terin (sz) [Bh; KHn 10]. 1751: az Hódos Dombnál (sz) [Kóródsztmárton KK]. 1762: a Maros Viznek egy Agán a Hodos nevű Berek véginél (ma) [Náznánfva MT]. 1770: alsó fordulo határban alsó Hodos nevezetű hellysége [Ditró Cs]. 1776: Hodos Berek nevű hellyben (k) [Meggyesfva MT] ...a Hodosban [uo.; Berz. 13 VI/1]. 1796: Hodos nevezetű helyen (k) [Csatószeg Cs]. 1844: égy más berket is le vágottatni parantsolt t. i. a Marason tul lévő Trápé v(agy) Hodos nevűt [Meggyesfva MT]. 1848: a' Fullo végiben a Hodosan felyül (e) [Csúcs AF] O ~ patak (a). 1627: Hodos pataka mellet az Zent martonj Hataron (k) [Vadad MT]. 1687: a felső fordulob(an) Hodos Pataka mellett (k) [Szentmárton Cs]. 1747: az Hodos patakán tul vagyon az verőfényben (sz) [Nyárádsztmárton MT]. 1773: Várhegy alatt a Hodos patakánál (k) [Szárhegy Cs] * ~ tó. 1669: az Feketelakj határnak Ropo nevű hellyében az holdos Too mellé [Feketelak SzD; WassLt]. 1698: az Hodos Too fele fordulva [uo.]. 1713: az Czegei Gáton felüli való Hodos Tóót Telb(en) Nyarb(an) az halak(na)k vivások-(na)k idején halászták ; az Czegei Hodos Tonn halasztanak [Noszoly SzD; WassLt]. 1830/1850 k.: Hodos Tón lévő halászat [Cege SzD].”

Prin urmare, cuvântul avea una din sensurile: câmpia-, pășunea- lacul-, pârâul-, dealul-, desișul- cu castori/brebi/lutre/vidre.

Cel mai edificator exemplu este însă etimologia toponimicului localității Breb din actualul județ Maramureș

„Bréb:..., neve a román breb ('hód') szóból való. Először 1360-ban, magyaros formában említették: Hatpatokfalua ('Hód-patak falva'). Mai nevére az első adat 1705-ből való (Brébb)... (..., numele localității provine din cuvântul românesc breb ('hód'). Prima amintire documentară apare în 1360 în forma maghiară: Hatpatokfalua ('Hód-patak falva'), (satul prâul castorului/brebului/biberului). Denumirea actuală este datată din 1705.)”

preluat din sursa: Szilágyi István (szerk.): Máramaros vármegye egyetemes leírása. Budapesten, 1876 (István Szilágyi (redactor): Descrierea universală a comitatului Maramureș. Budapesta, 1876). Aceeași lucrare afirmă că denumirea arhaică localității vine de la pârâul 'hódpatak ( pârâul brebului/lutrei) , hidronim existent înaintea întemeierii localității; de asemena este plauzibilă presupunerea că primii locuitori ai așezării, pe lângă păstoritul tradițional se ocupau și cu prinderea (vânătoarea) de brebi, blana acestora fiind o marfă extrem de căutată în acea epocă.

Numele de famile Hódos sau Hódosi (cu grafieri în diverse limbi) este azi răspândit (cu o frecvență relativ redusă) în primul rând în Ungaria, Transilvania, Slovacia și Ucraina Subcarpatică. Ca prenume, Hódos a existat înaintea folosirii lui ca nume de familie și este folosit exclusiv de populația maghiară, fiind atestat din secolul XI, având sensul de „vânător de castor/breb”.

Termenii biber și fiber provin din dialectul sașilor din Transilvania și a fost utilizat și de populația românească.

Proveniența formei Castorianul din Castor (figură legendară), mai plauzibil, din cuvântul latin „castor” (castor fiber) este mai mult ca sigur: în sistemul de învățământ din acea epocă, numele era trecut în matricolă prin traducerea în latină a numelui adevărat.

Ținând cont de aspectele de mai sus, cred că „traducerea” potrivită a numelui Hodoș ar fi una din variantele: Breban , Vidrean, Castorean, Lutran; eu aș opta pentru Breban--ZOLTAN (discuție) 30 martie 2011 13:15 (EEST)

Mulțumesc mult pentru toate aceste informații! Am considerat că informațiile nu trebuie să rămână doar pe o pagină de discuții așa încât am creat articolul Hodoș (nume). Este doar un ciot de ciot (pentru moment) cu o singură frază căci, fiind munca d-voastră de documentare, am crezut că este normal să vă las plăcerea de a introduce informațiile de mai sus în articol. Cu stimă Pocor (discuție) 30 martie 2011 18:44 (EEST)