Discuție:Horea, Alba

Aflați mai multe despre această pagină

	Articolul Horea, Alba este un subiect de care se ocupă Proiectul Localitățile din România, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre localitățile din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Componenta satelor comunei Horea , vechea denumire si subordonarea administrativa

Baba (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Câmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Butești (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Giurgiuț; 1966 ua. com. Arada.

Dârlești (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Trifești; 1966 ua. com. Arada.

Fericet (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 R. Cluj, r. Cîmpeni, com. Arada.

Giurgiuț (Horea, AB).

Név: 1941 Giurgiuți. # Közigazg. 1941 j. Cluj-Turda, p. Câmpeni, } Arada; 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Horea (Horea, AB, com.).

Név: 1930-1966 Arada. # Közigazg. 1930 jud. Turda, p. Câmpeni, = Albac; 1941 jud. Cluj-Turda, p. Câmpeni; 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni; 1966 ua. com. Arada.

Măncești (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Mătișești (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Niculești (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Pătrușești (Horea, AB).

Név: 1956 Pătușești. # Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Petreasa (Horea, AB).

Név: 1956 Pîrciu. # Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Trifești; 1966 ua. com. Arada.

Preluca (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Teiu (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Trifești (Horea, AB).

Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Arada; 1966 ua. com. Arada.

Zânzești (Horea, AB).

Név: 1956 Zanzești. # Közigazg. 1956 R. Cluj, r. Cîmpeni, = Giurgiuț; 1966 ua. com. Arada.

Rolul istoric a lui Vasile Nicola , zis Horea , in revolta din 1784 [1]

Capul revoluției Vasile Nicola sau Horia era din Albac, sat aparținător pe atunci comunei Râul Mare, iobag al statului, în vârstă de 54 ani pe timpul revoluției. Adevăratul său nume era Vasile Nicola, după cum singur declara în testamentul său. Ursu era numai o numire particulară, conform unui obiceiu la țăranii din munții Abrudului de a da băeților numele de Urs în locul numelui de botez, iar numele de Horia era un epitet popular dat de Moți pentrucă îi plăcea să cânte, să horească. Deștept, vorbăreț, simpatic ca înfățișare, constant și foarte hotărât, mai ales față de dușmanii țăranilor, Horia fusese un fel de apărător al țăranilor pela judecătoriile comunale din munții Abrudului. Sărac lipit, căci n-avea decât o casuta (NOTA 2) de bârne late de brad (pe care am vizitat-o și eu în vara anului 1885 într-o excursie școlară), era înzestrat în schimb cu multe cunoștințe practice, câștigate în viața sa agitată și în călătoriile sale pela Viena. Horia se bucura de o imensă popularitate, mai ales printre iobagii comunelor de pe văile Arieșului Mare și Arieșului Mic. Din căsătoria cu soția sa Ilina a avut doi copii: pe Ion, care a fost și dânsul vice-căpitan pe vremea revoluției, și pe Luca.

Al douilea căpitan al revoluției a fost Ion Cloșca, cel mai intim prieten al lui Horia. Cloșca, ca și Horia, era iobag al statului din comuna Cărpeniș, lângă Abrud. Numele său adevărat era Ion Oargă, iar Cloșca, un simplu epitet popular, i s-a dat în glumă de consătenii săi, conform uzului românesc de a i se da fiecăruia câte o poreclă. Inteligent, concentrat și curagios, Cloșca câștigase încă de tânăr iubirea țăranilor din comunele Cărpeniș, Abrud și Bucium, care în trei rânduri îl trimiseseră ca deputat al lor la Curtea din Viena. Mai întâiu a fost trimis în anul 1779, când avea numai 32 de ani. Ceva mai înstărit decât Horia, poseda o casă mai bună pe o coastă lângă drumul ce duce dela Abrud la Câmpeni, anume pe coasta Cloșceștilor, apoi câteva locuri de arătura, și fânețe. Pe soția lui o chema Marina, pe fratele său Teodor Oargă, iar pe soru-sa Achimia.

În fine al treilea căpitan, George Crișan, era tot iobag al statului din comuna Cărpeniș, având pe vremea revoluției etatea de 52 de ani. Mândru și impunător, sever și hotărât. Numele său adevărat era Marcu Giurgiu, originar din comuna Vaca, județul Zarandului, adică de pe Valea Crișului Alb, ceeace i-a adus numele de Crișan din partea muntenilor. La Cărpeniș a ajuns prin însurătoare. Fost soldat în armată, unde disciplina militară i-a înăsprit și mai mult natura sa de fer, pe care a dovedit-o în mijlocul crâncenelor vărsări de sânge comise de el și oamenii lui în contra nobililor din comitatul Zarandului.

Este interesant de amintit că în afară de Horia, Cloșca și Crișan mai apare în primele zile ale revoluției încă un al patrulea căpitan, un bărbat de statură înaltă, cam de 50 de ani, cu față negricioasă, purtând pe cap o chiveră roșie de soldat, încins cu o sabie lungă și purtând două pistoale la brâu. Acest căpitan a fost prezentat în fața poporului din Bucium (la 8 și 9 Nov. 1784) de către însuși Horia, care îi zicea “căpitan”. Toate ordinele date de Horia, el le-a înăsprit și mai mult. Este însă curios că acest căpitan plecând în ziua de 9 Novembre din Bucium în comuna Mușca, el dispare de pe teatrul revoluției pentru totdeauna. Cine și de unde era acest căpitan, nu s-a stabilit nimic precis până azi. După unele manuscrise contimporane, el ar fi fost un ofițer rus cu numele de Mihai Poperski sau Popescu, dânsul declarând odată că ar fi din București, iar altă dată de la Iași.

Executia lui Horea,Closca si Crisan

Zdrobirea cu roata aplicată pentru capii Răscoalei iobagilor Una dintre execuțiile cele mai cunoscute, care au avut loc pe „Dealul Furcilor“, a fost cea a capilor Răscoalei de la 1784-1785 : Horea și Cloșca și Crișan, în 28 februarie 1785. „Toate sursele documentare indică locul de execuția pe Dealul Furcilor, o terasă înaltă, situată în partea de sud a orașului și Cetății. Terasa fiind foarte mare, de circa 1,5 km pătrați, locul de execuție nu a putut fi precis localizat decât în urma studierii hărților executate de autoritățile militare austriece în secolul al XVIII-lea“, spune istoricul Gheorghe Anghel. În cazul lor a fost aplicată una dintre cele mai drastice pedepse din codul penal austriac : zdrobirea trupului cu roata. Unul dintre documentele care ne ajută să reconstituim atmosfera sumbră a zilei de 28 februarie 1785 este scrisoarea unui săpunar din Alba Iulia, Iohan Andreas Maetz, trimisă fratelui său Mihael, din Sighișoara. Actul scris în limba germană a fost cercetat de profesorul Cloșca L. Băluță. „Delicvenții au fost transportați până la locul execuției, sub paza unei trupe de 300 de soldați infanteriști și a unui excadron de husari din Ioscana. Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană și română, sentința pentru faptele lor groaznice și barbare. După aceea Cloșca a fost cel dintâi zdrobit cu roata de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenția contelui Iankovitsch a primit , în numele Majestății Sale(n.r. Împăratul de la Viena), cele două lovituri de gratie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus. După îndeplinirea execuției, cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăți, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părți ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevărați câini turbați fiind fixate pe lângă drumuri spre învățătura celorlalți răsculați români. Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crișan, s-a sugrumat el însusi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui, a fost târât la locul execuției și tăiat în patru părți: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părți ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor“, se spune în scrisoarea lui Maetz. Istoricii care au cercetat psihologia oamenilor evului mediu spun că erau duri și dornici de senzații tari, iar pentru unii viața altora nu avea nici o valoare. Erau vremurile în care meseria de călău era la mare căutare. În multe cazuri se moștenea din tată în fiu. Și în marile orașe ale Europei călăul se bucura de favorul oficialităților. Avea dreptul să poarte sabie lată, ca și nobilii și mantie roșie ca semn distinctiv. Erau și situații în care primea bani și alte stimulente din partea condamnaților de rang înalt pentru a le scurta suferințele.(Articol scris de NICU NEAG)

Betonarea drumului satesc { DC 25 Horea - Mancesti -Fericet },spre casa memoriala a lui Horea

La ultima rectificare bugetara din oct.2014,Guvernul Ponta a alocat peste 11 milioane lei {,circa 2,3 milioane Euro } pentru modernizarea drumului de acces la Casa lui Horea . Detalierea lucrarilor se regaseste in DECIZIA ETAPA DE INCADRARE ,inregistrata la A.P.M Alba cu nr. 5333 din 26.06.2014 1. Caracteristicile proiectului a) Marimea proiectului – Drumul comunal DC 125, este amplasat în intravilanul si extravilanul comunei Horea, pornind din DN 1R Huedin-Albac, în zona Km 73+700 si traverseaza localitatile Mancesti, Fericet si Costesti. Acest drum comunal se poate imparti in doua tronsoane: · tronsonul 1 avand o lungime de 5,060 km care leaga localitile Mancesti si Fericet de DN 1R (pe zona satului Horea); · tronsonul 2 avand o lungime de 2,240 km care leaga localitatea Costesti de DN 1R (pe zona satului Horea). Lungimea totala a drumului comunal propus pentru modernizare este de 7,300 km, cu o latime medie a platformei drumului de aproximativ 4,50 m. Lucrarile necesare in vederea modernizarii drumului sunt urmatoarele: · Lucrari de terasamente; · Lucrari de aparare si consolidare ( amenajarea santurilor ) ; · Lucrari de arta ( construirea de podete noi sau amenajarea podetelor existente ); · Lucrari de modernizare a suprastructurii drumului; · Lucrari pentru siguranta circulatiei. Dupa finalizarea acestor lucrari poate avea loc receptia la terminarea lucrarilor. Traseul in plan Conform temei de proiectare, in plan s-a urmarit proiectarea unor elemente geometrice corespunzatoare vitezei de proiectare de 25 km/h cu pastrarea în totalitate a traseului existent si cu proiectarea si amenajarea curbelor conform prevederilor STAS- 863/85. Traseul in profil longitudinal - evitarea declivitatilor alternante; - evitarea declivitatilor cu valori peste cele maxime admise sau sub cele minime pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale; - evitarea frangerii frecvente a liniei rosii; - se va evita proiectarea liniei rosii in palier pentru a asigura scurgerea apelor in lungul traseului; - se vor avea in vedere, la proiectarea liniei rosii, punctele de cota obligata, cum ar fi podurile, podetele si racordurile cu alte drumuri sau strazi. Traseul in profil transversal În profil transversal, solutia proiectata prevede realizarea drumului cu o banda de circulatie si acostemente consolidate, pe actualul traseu. Panta transversala a carosabilului în aliniament este de 2,5% avand panta unica. În curbe, profilul transversal se va amenaja conform reglementarilor prevazute de STAS 863-85. Caracteristici Tehnice Proiectate: Clasa tehnica: V;

Viteza de proiectare: 25 km/h;
Latimea platformei drumului: 4,5 m;
Latimea partii carosabile: 3,5 m;
Latimea acostamentelor: 2x0,50m - acostamentele sunt consolidate avand aceiasi

structura rutiera ca si partea carosabila

Alegerea sistemului rutier Sistemele rutiere utilizate in scopul consolidarii partii carosabile sunt de tip rigid (suprastructura din beton de ciment) sau nerigid (suprastructura de tipul betoanelor asfaltice sau macadamului ). In cazul drumurilor din tara noastra, sistemul rutier propus este de tip nerigid, acest sistem fiind cel mai uzual in zonele de campie, deal si munte. Sistemul rutier proiectat este urmatorul:

4 cm strat de uzurii din BAR16;
6 cm strat de anrobat bituminos AB25;
18 cm strat de piatra sparta amestec optimal;
21 cm blocaj de piatra bruta ;
15 cm balast nisipos cu rol antigeliv si anticontaminant;

Pe întreaga lungime, acostamentele se vor consolida cu acelasi sistem rutier iar acolo unde nu este posibil santurile si parapetul vor fi amplasate in cadrul acostamentelor . Asigurarea scurgerii apelor La colectarea apelor pluviale s-au avut în vedere prevederile din STAS 10796/2 “ Constructii necesare pentru colectarea si evacuarea apelor”. Scurgerea apelor se va realiza cu rigole pereate amplasate la marginea platformei. Pentru a asigura o continuitate a scurgerii apelor din zona drumului, s-au înlocuit podeele existente cu podete tubulare cu diametrul minim D= 800 mm, iar la intersecia cu drumurile laterale s-au prevazut podete avand diametrul D= 600 mm. c) Utilizarea resurselor naturale - , agregate minerale nisip-argila si combustibili pentru utilaje, înetapa de realizare .Acestea vor fi preluate numai din locatii autorizate. 2.Localizarea proiectului 2.1 utilizarea existenta a terenului – Drumul comunal DC 125, este amplasat în intravilanul si extravilanul comunei Horea, pornind din DN 1R Huedin-Albac, în zona Km 73+700 si traverseaza localitatile Mancesti, Fericet si CosteSTI

NOTA :Banii pentru investitie au fost deja alocati , ofertele constructorilor fiind asteptate pentru data de 29 oct.2014 , conform ziarului "Unirea" Alba Iulia.

EXECUTIA LUI HOREA

{Zdrobirea cu roata aplicată pentru capii Răscoalei iobagilor}.

Una dintre execuțiile cele mai cunoscute, care au avut loc pe „Dealul Furcilor“, a fost cea a capilor Răscoalei de la 1784-1785 : Horea și Cloșca și Crișan, în 28 februarie 1785. „Toate sursele documentare indică locul de execuția pe Dealul Furcilor, o terasă înaltă, situată în partea de sud a orașului și Cetății. Terasa fiind foarte mare, de circa 1,5 km pătrați, locul de execuție nu a putut fi precis localizat decât în urma studierii hărților executate de autoritățile militare austriece în secolul al XVIII-lea“, spune istoricul Gheorghe Anghel. În cazul lor a fost aplicată una dintre cele mai drastice pedepse din codul penal austriac : zdrobirea trupului cu roata. Unul dintre documentele care ne ajută să reconstituim atmosfera sumbră a zilei de 28 februarie 1785 este scrisoarea unui săpunar din Alba Iulia, Iohan Andreas Maetz, trimisă fratelui său Mihael, din Sighișoara. Actul scris în limba germană a fost cercetat de profesorul Cloșca L. Băluță. „Delicvenții au fost transportați până la locul execuției, sub paza unei trupe de 300 de soldați infanteriști și a unui excadron de husari din Ioscana. Acolo domnul general auditor le-a citit, în public, în limbile germană și română, sentința pentru faptele lor groaznice și barbare. După aceea Cloșca a fost cel dintâi zdrobit cu roata de jos în sus, până la moarte, apoi Horia, prin intervenția contelui Iankovitsch a primit , în numele Majestății Sale(n.r. Împăratul de la Viena), cele două lovituri de gratie în piept, iar după aceea a fost zdrobit cu roata de jos în sus. După îndeplinirea execuției, cele două trupuri au fost tăiate în patru bucăți, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte părți ale trupului au fost expuse în locurile în care au comis fapte de adevărați câini turbați fiind fixate pe lângă drumuri spre învățătura celorlalți răsculați români. Al treilea căpitan de oaste, cu numele de Crișan, s-a sugrumat el însusi în închisoare, sub (poarta) Gărzii principale, în cetate, dar cadavrul lui, a fost târât la locul execuției și tăiat în patru părți: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte părți ale trupului au fost trimise să fie expuse pe marginea drumurilor“, se spune în scrisoarea lui Maetz. Istoricii care au cercetat psihologia oamenilor evului mediu spun că erau duri și dornici de senzații tari, iar pentru unii viața altora nu avea nici o valoare. Erau vremurile în care meseria de călău era la mare căutare. În multe cazuri se moștenea din tată în fiu. Și în marile orașe ale Europei călăul se bucura de favorul oficialităților. Avea dreptul să poarte sabie lată, ca și nobilii și mantie roșie ca semn distinctiv. Erau și situații în care primea bani și alte stimulente din partea condamnaților de rang înalt pentru a le scurta suferințele.(Articol scris de NICU NEAG)

Adăugare subiect