Discuție:Ioan al lui Dumnezeu

Active discussions

Mesaj copiat de la Discuţie Utilizator:Mihail ioniu:

Ioan al lui Dumnezeu / Joao de DeusModificare

O remarcă despre traducerea numelor în limba română. E adevărat că nu traducem George Bush cu Gheorghe Tufiş, însă în cazul numelor de Sfinţi, Papi şi Regi, precum şi în alte cazuri, dacă este vorba de personalităţi din Antichitate sau Evul Mediu, s-a încetăţenit uzanţa de a traduce numele dintr-o limbă în alta, dacă lingvistic este posibil. De aceea, actualul Papă este Benedict în româneşte, Benedetto în italiană, Bento în portugheză, Benoît în franceză ş.a.m.d.

La fel şi în cazul Sfinţilor: Zicem Sfântul Ion în româneşte, şi nu Yohanan, fiindcă era evreu; sau Andrei, nu Andreas, ca pe greceşte.

Uzanţa asta se foloseşte în toate limbile, în orice enciclopedii, inclusiv Wikipedia. "Ioan al lui Dumnezeu" îl găsim în versiunea germană ca Johannes von Gott: [1], în engleză ca John of God: [2].

Mai mult, există şi un poet portughez numit João de Deus [3]. Folosind numele sfântului românizat, se evită şi confuzia cu acesta din urmă.

De aceea, insist să rămână "Ioan al lui Dumnezeu". Putem pune în paranteze João de Deus. wt

Sfîrşitul mesajului copiat.AdiJapan  6 iulie 2006 06:59 (EEST)

Fine with me, insa la Patriciu sper ca sunteti de acord ca este corect Patrick (Sfantul). In rest, nici o problema. Mihail ioniu 6 iulie 2006 16:49 (EEST)

Personal sunt de acord că locul sfântului Patrick este la Patrick, însă ce ne facem cu numele "Patricia" (pendant-ul feminin al lui Patriciu) - va trebui să-l pronunţăm cu de-a sila "Pătrişa"?! --Mihai Andrei 6 iulie 2006 16:54 (EEST)

Pai, Patricia ramine Patricia, nu? de ce sa se pronunte Patrisa? Mihail ioniu 6 iulie 2006 17:10 (EEST)

Din aceleaşi motive pentru care Patriciu devine Patrick. Dacă am fi consecvenţi, am face redirect de la Sfântul Patrick la Sfântul Patriciu. Altfel, până la urmă mă voi pomeni că am ziua onomastică de sfinţii Maicăl şi Gebriel. Cred că pe wikipedia română numele sfinţilor trebuie să figureze în limba română şi în spiritul limbii române: Petru, Andrei, Laurenţiu, Ana, Barbara etc. (nu "Lavrentie", "Varvara", "Leontie" etc.). Este punctul de vedere pe care l-a susţinut Adijapan în intervenţia sa. --Mihai Andrei 6 iulie 2006 17:23 (EEST)

TitluModificare

Regulamentul nostru, mai exact politica punctului de vedere neutru spune că se folosesc acele denumiri încetăţenite în publicaţiile de specialitate în limba română. Nu ştiu care este situaţia cu Ioan al lui Dumnezeu, dar, prin comparaţie pe de o parte cu numele altor sfinţi şi pe de alta cu numele acestui sfînt în alte limbi, tind să vă dau dreptate.

Soluţia cea mai rapidă ar fi să ne spuneţi în ce lucrări de specialitate în limba română este menţionat acest sfînt cu numele "Ioan al lui Dumnezeu". Dacă o asemenea publicaţie nu există, atunci cred că ne putem ghida după paralelele de care vorbeam mai sus (alţi sfinţi şi alte limbi).

De altfel, ca procedură generală, de fiecare dată cînd există o dispută privind conţinutul, pasul numărul 1 constă în a-i invita pe aceia care susţin puncte de vedere diferite să aducă dovezi bibliografice. În majoritatea cazurilor se constată că disputa nu există. Apar probleme doar atunci cînd punctele de vedere diferite sînt susţinute în măsură aproximativ egală prin bibliografie competentă. — AdiJapan  6 iulie 2006 06:59 (EEST)

Bibliografia numelor de sfinţiModificare

În bibliografia dată la Ioan al lui Dumnezeu este trecută "Liturgia orelor", ARBC 1994. Este o carte de cult catolică, unde numele apare în româneşte, ca şi la ceilalţi sfinţi. La fel, în "Liturghierul roman", ARCB 1993, altă carte de cult, unde apare la fel. În Dicţionarul Enciclopedic şi Micul Dicţionar Enciclopedic nu mai ştiu dacă apare Ioan al lui Dumnezeu (o să verific când am ocazia), însă sfinţii care apar sunt trecuţi în româneşte (cu excepţia cazului în care numele respective nu există în limba română, de ex. Şarbel Makhlouf).

Regula asta nu se aplică numai la sfinţi, papi şi regi, ci şi la personalităţi din antichitate, pe când, în general, nu se foloseau numele de familie ca azi, ci de obicei se spunea numele şi locul de origine sau în care trăieşte respectivul sau porecla.

Deci, "Ioan al lui Dumnezeu".wt

Înapoi la pagina „Ioan al lui Dumnezeu”.