Discuție:Limba mandarină

Titlu

MariusM mi-a pus întrebarea de mai jos:

Cu întîrziere te întreb despre o mutare care ai făcut-o în octombrie: Ai mutat "Mandarina" la "Limba mandarină". Una din probleme este că nu are statut clar, oficial nu este limbă de sine stătătoare ci doar un dialect al limbii chineze. Nu era normal să rămînă "Mandarină", fără PDV dacă este dialect sau limbă?--MariusM 2 ianuarie 2007 00:28 (EET)

la care răspund astfel:

Vă înţeleg rezerva în ce priveşte schimbarea titlului. Dar aş dori să vă gîndiţi la următoarele:

• Şi dialectele tot limbi sînt. Deci, chiar şi de pe poziţia că mandarina este doar un dialect, expresia „limba mandarină” nu este tocmai greşită. La fel avem articole mult mai apropiate de noi, precum limba aromână, limba meglenoromână, limba istroromână şi chiar limba moldovenească. Aceste titluri nu înseamnă că promovăm opinia că ar fi limbi de sine stătătoare şi nu dialecte -- iar în cazul limbii moldoveneşti nici măcar dialect.
• Forma de feminin „mandarină” se justifică numai prin faptul că substantivul „limba” este feminin. Chiar dacă punem toar titlul „Mandarină”, partea „limba” (şi nu „dialectul”) se subînţelege, deci nu ar fi o exprimare mai neutră.
• În acest caz particular mai avem şi confuzia cu fructul numit mandarină, deci ca să dezambiguăm ar trebui să numim articolul „Mandarină (limbă)” sau „Mandarină (lingvistică)” şi tot acolo ajungem.

Eu zic că, atîta timp cît încă din introducerea articolului lucrurile sînt explicate clar (disputa limbă - dialect), cititorii sînt puşi în gardă şi nu avem probleme de neutralitate.

Pentru cazul limbii mandarine cred că situaţia este totuşi mai simplă decît în celelalte cazuri pe care le pomeneam mai sus (aromâna etc.). Limbile chineze se aseamănă între ele cam în aceeaşi măsură ca limbile romanice, deci a le numi limbi şi nu dialecte este suficient de justificat. Mai mult, mandarina are (sub)dialectele ei. — AdiJapan ☎ 3 ianuarie 2007 15:34 (EET)

A folosi în titlu expresia "limbă" introduce deja un PDV într-o problemă controversată (şi nu cazul particular al "mandarinei" este important aici). Dicţionarele/enciclopediile tipărite nu includ cuvîntul "limbă" în titlu. De pildă, "limba română" trebuie căutată la litera R ("Română") în orice enciclopedie tipărită. Singurul argument pro ar fi faptul că în Wikipediile din alte limbi s-a cam acceptat, în mod neştiinţific, pretenţiile de a fi denumite "limbi" orice graiuri (vezi limbă moldovenească, limbă muntenegreană etc.). "Language" în engleză poate însemna şi limbaj la modul general. Un cuvînt ştiinţific (dar puţin cunoscut de publicul larg) este "idiom", care reprezintă orice limbaj, fără a se specifica dacă este limbă, dialect, subdialect.--MariusM 5 ianuarie 2007 03:56 (EET)

Înţeleg problema, dar nu am o soluţie. A spune „Mandarină” în loc de „Limba mandarină” nu este o soluţie, pentru că din forma de feminin se subînţelege că o considerăm limbă şi nu dialect, deci PDV-ul nu dispare. Putem spune „Idiomul mandarin”, dar n-am auzit expresia asta niciodată, deci avem probleme cu verificabilitatea.

Pe de altă parte termenul limbă nu este întotdeauna obligatoriu în opoziţie cu dialect. Limba este o formă de comunicare verbală, indiferent de existenţa unei structuri de înrudire cu alte idiomuri. Dacă vă uitaţi în dicţionar nici nu apare opoziţia cu dialectul: [1]. Cred că sînteţi prea precaut în ce priveşte respectarea politicii PDVN. Propunerea mea este să numim „Limba X” orice articol despre un idiom, cu excepţia cazurilor cînd există o sintagmă încetăţenită (de exemplu spunem graiul bănăţean şi nu limba bănăţeană).

Dacă totuşi aveţi o soluţie vă ascult. — AdiJapan ☎ 5 ianuarie 2007 09:58 (EET)