Discuție:Limba slavonă

	Articolul Limba slavonă este un subiect de care se ocupă Proiectul Lingvistică, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre lingvistică teoretică și aplicată, fonetică, etimologie, gramatică și limbile vorbite în lume Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Ciot	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Ciot pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Protocronisme

• Nu mai împovărați articolele pe teme lingvistice și istorice cu speculațiile traciste. E pierdere de timp inutilă pentru cei care pot repara, dar nu dispun de luxul timpului necesar. Mai bine acordați atenție cunoașterii sporite a limbii române (de ex. cine nu știe să deosebească «a împărți» și «a împărtăși» are un grad de cunoaștere a limbii române sub orice critică). Și însușiți-vă noțiuni elementare despre limbi și istorie. Din surse serioase, nu de la ageamiii autori de fantasmagorii.
• Pătrunderea unor elemente lexicale provenite din substratul balcanic (tracic ori daco-moesic) sau din alte limbi nu dă nicidecum peste cap taxonomizarea limbii slave vechi, nici a limbilor slave care s-au dezvoltat separat, după perioada «slavei comune». Familiarizați-vă cu caracteristicile de bază ale limbilor zise indoeuropene și cu faptul că slava, balticele, limbile iranice, armeana și dispărutele illyra, traca, daco-moesica erau mai strîns înrudite între ele decît cu celelalte limbi surate: elina, latina, celta, germanica, toharica și hittita.
• Înainte de tentativa de a «euforiza» cyberspațiul cu colportări abracadabrante provenite din unghere obscure (în care rațiunea doarme dusă), citiți cu luare aminte măcar articolul echivalent de la en.wiki: [1], ca să aflați jaloanele reale; ca sa vedeți cum se tratează problema și cam care sînt izvoarele demne de luat în seamă! Altfel nu se poate dezvolta în mod adecvat acest ciot. (Și cînd te gîndești că românii au avut slaviști de talie internațională, de ex. un Emil Petrovici, iar slavona a fost limba oficială a românilor pînă prin sec. 18...)
• Limbile slave se cheamă... slave, iar slavona este limba slavă care se cheamă limba slavonă. Slavon se referă exclusiv la limba «moartă» liturgică zisă Old Church Slavic. În toate celelalte contexte omitem sufixarea cu -on. (De asemeni omitem și -ic, -ică; nu zicem/scriem limbă slavică.) Acesta este uzul pe românește; vezi DEX. Sufixul -on- nu se pune alandala, nici după bunul plac.
• Nu are sens discutarea statistică a indoeuropenicității limbii liturgice care-i slavona: slava comună și toate limbile slave sînt limbi indoeuropene. Punct.
• În anul 300 era creștină nu exista niciun alfabet chirilic. Alfabetul chirilic a fost inventat în sec. 9, în baza semnelor alfabetului grecesc (semnele fiind puse în ordinea tradițională, preluată de greci de la fenicieni). - Feri Goslar (discuție)

Influența asupra limbii române

Niciun alt popor migrator nu a avut o înrâurire așa de puternică asupra poporului român așa cum au avut-o slavii. Sub raportul limbii, de exemplu, unul dintre cei mai buni cunoscători ai domeniului Ovid Densușianu, spune că influența slavă „a fost mult mai intensă și variată decât aceea germanică asupra limbii italiene sau franceze”. Într-o perioadă de câteva veacuri, începând cu secolul VI și terminând cu secolul al XIII-lea, odată cu întemeierea primelor alcătuiri politice românești, o mulțime de cuvinte slave au pătruns în limba română Numeroase toponime vâlcene poartă și ele nume slave sau provin de la acestea: Vâlcea, Râmnicul, Bistrița, Bratia, Ruda, Dobrușa, Balomireasa, Otăsău, [Dealul] Scheiului, Govora, Ocnele Mari, Cozia, Ostrov, Grădiștea, Priporu, Slătioara. IstorieLocala.ro, 27 iunie 2012 —  Ark25  (discuție) 5 octombrie 2014 13:58 (EEST)