Discuție:Listă de nume românești de origine maghiară

Dragă Pixi, acest articol este o listă. --Mihai Andrei 18 iulie 2007 19:42 (EEST)

Corect este această listă este un articol, deci are nevoie de surse. Citez din Wikipedia:Surse de încredere: Articolele din Wikipedia trebuie să folosească informaţii provenite din surse de încredere. Am să reintroduc formatul în articol. Mersi.-- Pixi ^discuţie 18 iulie 2007 19:56 (EEST)

Putem lua drept bibliografie orice dicţionar maghiar-român. Am să-l indic pe cel folosit de mine. --Mihai Andrei 18 iulie 2007 19:57 (EEST)

Dacă în acel dicţionar sunt traduse numele respective în limba română cred că e ok. -- Pixi ^discuţie 18 iulie 2007 19:58 (EEST)

Ocupaţiile şi caracteristiceile personale sunt traduse: Szücs-Blănaru (Suciu), Szabo-Croitoru (Sabău), Kiss-Mic (Chiş), Hosszú-Mare (Hosu). O problemă este cu numele originare din sfera onomastică apuseană: Dezsö-Dezideriu pentru Dejeu, Bálint-Valentin pentru Balint etc. Deocamdată singura sursă în acest sens este wikipedia maghiară: hu:Szent Bálint, însă veridicitatea informaţiei nu poate fi pusă la îndoială. --Mihai Andrei 18 iulie 2007 20:06 (EEST)

Comentariu, completări

Numele de familie Judea există. Dacă alegeţi numai jude, doar pentru a traduce bíró, ar trebui preferat judecător în locul arhaismului jude.

Alături de Săbăduş, Săbădeanu.

Vărădeanu şi Varadi pot fi puse şi pe seama toponimului Vărădia.

Nemes nu e numai nobil "de rang mediu", ci nobil, aristocrat, pur şi simplu. Vezi şi nemesít: înnobilează.

Crişan (originar de pe Criş sau de pe unul dintre Crişuri); "om" e de prisos. Atenţie: la unii Crişeni, numele înseamnă Krizsán, transcrierea maghiară a variantei slave (slovace), Križán, a (pre)numelui C(h)ristian.

Nu îmi stă la dispoziţie nici un dicţionar onomastic român (de ex. de Iorgu Iordan ori de N. Constantinescu), dar îmi amintesc că numele Mogoş are şi etimologie independentă de maghiarul Magos. Magas, ca nume de familie, trebuie să fie inexistent sau rarisim. Onomastica maghiară are Nagy şi Hosszú.

Benţe(a): probabilitatea ca românii ardeleni şi bănăţeni (ortodocşi şi greco-catolici) să aibă aceste nume de la Benedek (aceasta e forma integrală a numelui Benedict) e mică de tot (chiar dacă unii înaintaşi au fost iobagi pe latifundii aparţinătoare unor episcopate, ca de pildă cel de Oradea; a propos, în Bihor Benţe/a e frecvent.).

Gomboş din Gombos puţin probabil. Mai probabil din Gombas, nume maghiar destul de frecvent. Vezi relaţia gomb-gomba-gömbölyű (bumb-ciupercă-rotund/bombat).

Numele de familie maghiare ce-i corespund lui Vigu sunt grafiate Vígh şi Végh. (Cred că şi fotbalistul Vigu de la Steaua îşi scria numele în versiunea originală Végh.)

E redundant să precizaţi că Valentin şi Urban sunt nume proprii: toată lumea din spaţiul romanic şi din cel cultural creştin ştie că acestea sunt două nume latineşti.

Adăugaţi vă rog Adorian - Adorján (răspândit în special la secui) - Adrian. Şi Bologa(n) - Balogh - stângaci; (nume:) Stângă. Şi Biriş - Béres - (momentan nu am traducerea adecvată pentru acest plătitor de... bir). Şi Tocaciu - Takács - ţesător (nume de origine slavă, cum sunt de fapt şi Puskás şi Kovács).

În căsuţa Şandor şi Şandru îşi are locul şi Şendrea.

Numele de familie corespunzător lui Vereş e grafiat de regulă Veres(s) (varianta Vörös trebuie să fie foarte rară).

În fine, v-aş sugera să schimbaţi titlul: Listă de nume româneşti de origine maghiară. (Üdvözlöm.)

Vărădeanu

Vărădeanu nu înseamnă originar din Oradea (Varadi), ci originar din Vărădia, Caraş-Severin. Are cineva vreo sursă pentru acest nume?--MariusM 16 octombrie 2007 14:50 (EEST)

Vărădia şi Oradea (repet) sînt adaptările româneşti ale aceluiaşi várad (vár «cetate» + sufixul de loc -ad, cu vocala a din cauza armoniei vocalice cu á din temă). V. toponimul Várad de la graniţa cu Croaţia. Oradea (latinizat în evul mediu Waradinum) se cheamă Nagyvárad, adică «Oradea Mare». Există şi várda; v. ca toponim, Kisvárda (kis «mic,-ă») în jud. Sătmar-Săbolciu-Bereg. Vărădia din Banat, provine (şi potrivit informaţiei din art. de la hu.wiki) din acelaşi várad, însă are o sufixare suplimentară (cu funcţie de pronume posesiv). V. şi toponimul Vărădia de Mureş, jud. Arad, care pe ungureşte este omofon cu Oradea, deci tot Várad, însă cu precizarea tót «tăut /tă-'ut/ = slovac»: Tótvárad (tot atît de okay ar fi fost adaptarea Oradea Tăută sau Slovacă).

Pe seama toponimului Oradea am văzut pînă acum doar un reflex antroponomic românesc, şi anume Orădan (căruia-i corespunde maghiarul Váradi). Presupun că purtătorii sînt bihoreni. Probabilitatea ca Vărădeanu să fie derivare din toponimul Vărădia din Banat este practic de 100%. - Feri Goslar 16 mai 2008 22:52 (EEST)

Adica tot maghiar la origine si cu aceeasi etimologie. Plinul cel tanar 16 octombrie 2007 15:02 (EEST)

Nu pricep. De unde ştii că "Vărădia" e de origine maghiară? Şi chiar dacă ar fi, "Vărădeanu" nu mai e de origine maghiară, e format în limba română, cum ar fi şi "Maghiaru". Comuna Vărădia, Caraş-Severin e populată de români.--MariusM 16 octombrie 2007 15:13 (EEST)

Păi includerea în listele onomastice depinde de criteriile taxonomice. Sigur că sînt nume româneşti, însă adaptate din materialul lexical maghiar. Tot aşa ca Suciu (din Szũcs «blănar»), Sabău (Szabó «croitor»), Tocaciu (Takács «ţesător»), Uivărăşan (újvárosi «din oraşul nou»), Chiorean/Teorean («din Chioar» < Kõvári «idem» < Kõvár «cetate de piatră»), Fărcaş(u) (Farkas «lup», verbatim «cu coadă; codat»), Chereji sau Cheregi (adaptare fonetică a lui Körösi «Crişan») ş.m.a. - Feri Goslar 16 mai 2008 22:52 (EEST)

Mi se pare relativ probabil ca o localitate din fosta austro-ungaria si din fostul regat al Ungariei numita varadia sa aiba la orginea numelui maghiarul váradi, oras. Ai dreptate insa ca spre deosebire de etimologie propusa in articol daca ipoteza ta e corecta atunci e foarte posibil ca numele sa fie format in romana (formantul e dupa stiinta mea românesc). Oricum e nevoie de sursa, am pus o eticheta in sensul asta. Daca nu se poate verifica informatia va trebui stearsa. Plinul cel tanar 16 octombrie 2007 15:48 (EEST)

Mai căutaţi şi prin hu.wiki, în caz că eu nu vi-s sursă suficientă, iar ceilalţi cunoscători ai maghiarei şi ai diverselor chichiţe toponimice şi antroponimice din Ardeal şi Banat momentan nu-s pe fază. La hu.wiki figurează toate toponimele româneşti din Banat şi Ardeal, încît se poate afla cîte ceva în plus despre etimologie în numeroase cazuri în care ro.wiki tace molcom în această privinţă (şi nu numai), <sarcasm> probabil din lipsă de surse de încredere </sarcasm>. - Feri Goslar 16 mai 2008 22:52 (EEST)

Hărdău-Hórdó-Butoi

"Butoi" se traduce corect "hordó"("hórdó" nu există).

Hărăguş-Harangos-Clopotaru

"Hărăguş" poate sa aibă de a face si cu numele de familie "Haragos", care înseamna "furios", "supărat".