Discuție:Nicolae Sacară
Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte: | |
NICOLAE
SECARĂ
1894 – 1942 (1969)
Profesor în domeniul viei i vinificaţiei, mem-
bru în Sfatul Ţării. S-a născut la 9 mai 1894 (sau
1893), în com. Rughi, jud. Soroca, într-o familie
de răzei. A decedat la 24 febr. 1942 (după alte
date 1969).
Licenţiat al Facultăţii de Agronomie a Uni-
versităţii din Iai. Profesor la Facultatea de
Agronomie din Chiinău. A fost printre fon-
datorii învăţământului superior din Basarabia,
ajutând să transfere Facultatea de Agronomie
din Iai în Chiinău. Paralel cu munca pedago-
gică a efectuat i o intensă activitate ca inspec-
tor-agronom la Directoratul Agriculturii i Do-
meniilor Basarabiei. Organiza, toamna, expozi-
ţii agricole, propagând experienţa fruntailor. A
exercitat i funcţia de administrator al gospodă-
riilor armeneti.
Ca politician a organizat comitetele moldo-
veneti militare dislocate în Odesa i pe Fron-
tul Românesc. A fost ales deputat în Duma rusă.
Membru al Partidului Socialist-Revoluţionar na-
ţionalist. Membru al Sfatului Ţării, unde a aderat
la Blocul Moldovenesc. Cariera politică i-o în-
cepe la Odesa, unde la 18 apr. 1917, fiind înro-
lat în armată, ia cuvântul la un miting. Primete
însărcinarea să intre în Comitetul din Chiinău,
alături de separatiti, pentru a contrabalansa ten-
dinţele antiseparatiste ale fracţiunii ţărăneti. La
20 oct. 1917, la Congresul ostăesc este printre cei
44 de deputaţi alei pentru Sfatul Ţării. Împreună
cu Păscăluţă, Osoian i marinarul Gafencu a re-
prezentat Comitetul din Odesa. Fiind deputat în
Sfatul Ţării (21 mart. 1917 – 27 mart. 1918), a vo-
tat pentru unirea Basarabiei cu România.
La 13 dec. 1917 este ales în funcţia de subsecre-
tar de Stat la Ministerul de Război i de Externe al
Republicii Democratice Moldoveneti, însă a fost
destituit din funcţie peste o lună de zile, motivul
fiind acţiunile lui ferme i independente: a expe-
diat o telegramă urgentă, cerând ajutorul detaa-
mentelor ardeleneti formate i staţionate la Kiev.
Din 1940, o dată cu venirea sovieticilor i
până la sfâritul vieţii sale s-a aflat în închisoarea
I. V. Stalin din Tomsk. Iniţial a fost condamnat
la moarte, apoi pedepsit pe viaţă cu exilul în Si-
beria. S-a stins din viaţă tot acolo, în închisoarea
din Tomsk, în 1942 (ori în 1969), fiind bolnav de
tifos exantematic.
În arhiva Securităţii din Chiinău se păstrează
următoarea adeverinţă: “Conform datelor care se
păstrează în secţia “A” MSS RSSM, acuzatul penal
în 1940, Secara Nicolai Grigorevici, a decedat la
24 febr. 1942 în penitenciarul nr. 1 al Comisa-
riatului Poporului al AI, din reg. Penza. (Pentru
confirmare, locotenentul major Karpunin)”.
Menţiuni: Coroana României în gradele de
ofiţer i cavaler, Steaua României în gradele de
cavaler i ofiţer, medalia Regele Ferdinand I, me-
dalie de care s-au învrednicit acei care au votat
Unirea Basarabiei la 27 mart. 1918