Discuție:Ocna Mureș

Din păcate staţiunea aşazis ""BALNEOCLIMAERICĂ"" din Ocna-Mureş chiar nu există şi asta o spun cu regret pentru că eu cunosc efectul Băilor Sărate care functionau acolo cu 20 de ani in urmă. Dupa revoluţie s-au perindat pe la primăria oraşului persoane care nu au făcut nimic in sensul reabilitării băilor sărate. In cazul reamenajării bailor sărate şi amenajării unui drum de acces de bună calitate - se poate......... pentru-că acum drumul de la Unirea la Ocna Mureş, este un calvar petru toţi şoferii.

Introducerea bailor sarate cu adevarat in circuitul turistic al judetului Alba, reclamă deasemenea, amenajarea SPITALULUI ORAŞENESC din OCNA-MURES unde condiţiile şi calitatea serviciilor medicale sunt sub orice critică, fara apă curentă, cât despre apă caldă nici nu pate fi vorba, calificarea personalului medical nefiind o problemă care să preocupe pe cineva. În astfel de condiţii Ocna -Mureş nu poate fi numita pe drept - ORAŞ şi STAŢIUNE.

Renovarea Băilor Sărate care acum, nu mai funcţionează deloc şi asta de câţiva ani buni de zile, implicarea factorilor de decizie a oraşului şi în mod expres a PREFECTULUI JUDEŢULUI ALBA pe care îl si provoc pe această cale, este NECESARĂ ŞI OBLIGATORIE !!!!! să nu priveasca cu detaşare cum un loc ca şi ORAŞUL OCA-MUREŞ -------MOARE. Primaria orasului si prefectura judetului să încerce sa acceseze fonduri, să atragă sponsori pentru un spital cu condiţii bune de tratament, hotel şi loc de cazare de buna calitate şi drum de acces corespuzator doar intram în UNIUNEA EUROPEANĂ , sau ocna-mureş nu intră--????? 89.137.14.127 26 august 2006 11:11 (EEST)

Semnează...un fiu al oraşului, acum stabilit in Cluj. db.

Sa nu uitam ca PREFECTUL Covaci este nepot al primului director comunist al Combinatului SODA si bunica lui inca traieste in OCNA. Pe de alta parte la capitolul fotbalisti cred ca ar trebui amintin MURI Muresan care a jucat ca si atacant la ASA TG.MURES pe vremea cin erau in A coleg cu BOLONI HAINAL etc.Prin 75 au jucat cu SODA un meci amical.

Cum s-a numit primul director al combinatului respectiv? --Mihai Andrei 29 ianuarie 2008 18:09 (EET)

Articolul semnat de Dorin Timonea în ziarul “România Liberă” din 24 Ianuarie 2008 (http://www.romanialibera.ro/a116238/ocna-mures-orasul-intrat-in-somaj.html) confimă, din păcate, afirmaţiile de mai sus despre situaţia din Ocna Mureş. --Tico 29 ianuarie 2008 19:49 (EET)

Primul director numit de comunisti dupa nationalizare s-a numit Covaci.Fiul lui inginer constructor la Cluj si apoi la Alba mort si el a fost tatal actualului prefect de Alba care cu toate ca in copilarie venea des la bunici nu face nimic pentru acest oras. --DanB

Harta Iosefinică din anii 1769-73

Se pare că în anii când s-a efectuat ridicarea topografică a Hărții Iosefinice (1769-73) nu exista încă localitatea Ocna Mureș. Pe acel loc sunt notate pe hartă numai următoarele (în limba germană):

Ruiniert

Saltz Gruben

Okne

(în traducere: “Ocne de sare prăbușite”)

Se știe că exploatarea sistematică a masivului de sare a început abea în anii 1792-93. Până la acea dată, exploatările vechi de sare din secolele precedente au fost coordonate de un birou aflat în actualul cartier Uioara de Sus. În anii 1769-73 vechile exploatări de sare nu mai erau active, fiind surpate și abandonate.

Localitatea Maros-Ujvar de pe Harta Iosefinică ar fi în acest caz Uioara de Sus, denumire extrapolată mai târziu și noii localități întemeiate spre sfârșitul secolului al XVIII-lea de jur-împrejurul zăcământului de sare (azi: Ocna Mureș). ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.231.51.14 (discuție • contribuții).

De readăugat

Conform datelor recensământului din 1930 număra 5.322 locuitori, dintre care 2.226 români (41,82%), 2.217 maghiari (41,65%), 510 evrei (9,58%), 227 țigani (4,26%), 113 germani (2,12%), 8 cehi și slovaci ș.a.

Ca limbă maternă 2.385 de persoane au declarat atunci limba română (44,81%), 2.383 de persoane limba maghiară (44,77%), 416 limba idiș (7,81%), 90 limba germană (1,69%), 22 limba țigănească ș.a.

Sub aspect confesional populația era alcătuită în 1930 din 1.957 greco-catolici (36,77%), 1.521 reformați (28,57%), 737 romano-catolici (13,84%), 514 mozaici (9,65%), 427 ortodocși (8,02%), 72 unitarieni, 68 luterani ș.a.

La 1 ianuarie 2009 orașul avea 15.172 locuitori.