Discuție:Rășinari, Sibiu
 | Articolul Rășinari, Sibiu este un subiect de care se ocupă Proiectul Localitățile din România, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre localitățile din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. |
| Neclasificat | Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate. |
| Medie | Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță. |
PDVN
modificareConform politicii Wikipedia, articolele scrise intr-un ton necorespunzator sau care sunt tratate subiectiv trebuiesc marcate ca atare. Am pus eticheta PDVN datorita pasajelor de genul:
"Prin luptă, prin grelele sacrificii şi prin dârzul şi formidabilul efort al întregii obşti răşinărene, înfruntându-şi cu energie şi perseverenţă puternicul vecin sau angajându-l în procese nesfârşite ajunse până la curtea din Viena, acest "îndărătnic" Răşinari, însetat de libertate, convins de dreptatea lui, le-a obţinut în cele din urmă pe amândouă...."
"Firea dârza a răşinărenilor nu s-a dezminţit nici la 1848, când conducatorii legiunii prefecturii Sibiu, în frunte cu prefectul, erau aproape toţi fii ai satului. Escadronul lor de călăreţi a dat jertfa de sânge..."
"Troiţele - FĂCĂTOARE DE MINUNI"
"Buni credincioşi, răşinărenii respectă cu sfinţenie sărbătorile înscrise în calendarul ortodox. Duminica şi în zilele de sărbătoare ei îşi îndreaptă paşii spre cele trei biserici ortodoxe."
etc etc.
De asemenea, mi se pare nedrept ca intr-un articol legat de Rasinari, Emil Cioran sa fie mentionat doar in treacat, ca filosof roman plecat in Franta, in timp ce in categoria "Personalitati" sunt doar preoti si invatatori. E doar o parere personala, insa chiar sa fie Cioran asa un nimeni? Vinterriket 8 ianuarie 2008 22:57 (EET)
- Mulţumesc pentru semnalare. Ai dreptate. Articolul trebuie îmbunătăţit. --Mihai Andrei 8 ianuarie 2008 23:16 (EET)
- Pana nu poate veni cineva cu o varianta mai buna, parerea mea e ca cel mai bine ar fi sa se revina la varianta din 23 iunie 2007 11:19 Vinterriket 10 ianuarie 2008 11:51 (EET)
- Adineauri am comandat cartea lui Victor Păcală, Monografia comunei Răşinariu, Sibiu 1915. La mine va dura cam 2-3 săptămâni până o voi primi. În toată Germania este un singur exemplar disponibil. La Biblioteca Academiei din Cluj sunt două exemplare (unul din "Fondul Blaj", al cărţilor jefuite în 1948 de la Biblioteca Arhidiecezană din Blaj, iar celălalt mi se pare că face parte din biblioteca academicianului David Prodan, care şi-a lăsat cărţile bibliotecii). În orice caz şi la Sibiu şi la Braşov cred să mai fie exemplare ale monografiei respective, fundamentală pentru cunoaşterea comunei Răşinari. În perioada comunistă au mai apărut vreo două lucrări subţirele, pline de balivernele epocii. Aşa fiind, ori avem răbdare până soseşte cartea la mine, ori începe altcineva mai repede lucrul. Numai bine, --Mihai Andrei 10 ianuarie 2008 12:12 (EET)
- Adineauri am primit monografia. Am să mă ocup de articol în zilele următoare. --Mihai Andrei 18 februarie 2008 16:52 (EET)
- Adineauri am comandat cartea lui Victor Păcală, Monografia comunei Răşinariu, Sibiu 1915. La mine va dura cam 2-3 săptămâni până o voi primi. În toată Germania este un singur exemplar disponibil. La Biblioteca Academiei din Cluj sunt două exemplare (unul din "Fondul Blaj", al cărţilor jefuite în 1948 de la Biblioteca Arhidiecezană din Blaj, iar celălalt mi se pare că face parte din biblioteca academicianului David Prodan, care şi-a lăsat cărţile bibliotecii). În orice caz şi la Sibiu şi la Braşov cred să mai fie exemplare ale monografiei respective, fundamentală pentru cunoaşterea comunei Răşinari. În perioada comunistă au mai apărut vreo două lucrări subţirele, pline de balivernele epocii. Aşa fiind, ori avem răbdare până soseşte cartea la mine, ori începe altcineva mai repede lucrul. Numai bine, --Mihai Andrei 10 ianuarie 2008 12:12 (EET)
- Pana nu poate veni cineva cu o varianta mai buna, parerea mea e ca cel mai bine ar fi sa se revina la varianta din 23 iunie 2007 11:19 Vinterriket 10 ianuarie 2008 11:51 (EET)
Am văzut că te ocupi de articol şi m-am uitat prin arhiva de poze, aşa că am mai încărcat o fotografie, cu biserica:
. --—RaduTrifan 18 februarie 2008 17:40 (EET)
- Frumoasă poză! Mulţam. Dacă cumva poţi, te rog încarcă şi poza cu Biserica din Piaţa Vârfu cu Dor (Sterca-Şuluţiu). Numai bine, --Mihai Andrei 18 februarie 2008 17:44 (EET)
Am mai găsit una:
. Poza cu acea biserică mi-a ieşit tare rău, pentru că era deja seară. --—RaduTrifan 18 februarie 2008 17:45 (EET)
- Nu-i bai, când mai treci pe acolo, poate mai faci una sau două (evtl. şi cu interiorul). --Mihai Andrei 18 februarie 2008 17:47 (EET)
- Salut! Nu puteţi să-mi spuneţi care-i biserica aceasta dintre cele trei biserici vechi din Răşinari?
- Dragă Mihai, şi Biblioteca Universitară din Cluj are un exemplar, şi în stare bună (l-am consultat când am fost ultima dată la Cluj). --Auguste 18 februarie 2008 20:53 (EET)
- Este Biserica cu hramul Sf. Paraschiva, numită de localnici "Biserica Veche". A fost construită la mijlocul sec. al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului Petru Pavel Aron, după modelul bisericii iezuiţilor (cea din Piaţa Mare a Sibiului). Ulterior, în anii 1760-80, după instalarea episcopilor sârbi la Răşinari, a fost ocupată de ortodocşi. Greco-catolicii rămaşi şi-au construit, cu ajutorul financiar al comunei, o biserică mai mică, denumită de localnici "Biserica ia Mică", sau "Biserica Unită", cu hramul Sf. Ilie. Am să trec aceste date în articol, dar mai întâi doresc să termin de citit monografia comunei. Numai bine, --Mihai Andrei 19 februarie 2008 13:17 (EET)
- Mersi. Poate ar fi de folos să arunci o privire asupra versiunea maghiară. Am folosit şi alte surse. --Auguste 19 februarie 2008 20:28 (EET)
- Este Biserica cu hramul Sf. Paraschiva, numită de localnici "Biserica Veche". A fost construită la mijlocul sec. al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului Petru Pavel Aron, după modelul bisericii iezuiţilor (cea din Piaţa Mare a Sibiului). Ulterior, în anii 1760-80, după instalarea episcopilor sârbi la Răşinari, a fost ocupată de ortodocşi. Greco-catolicii rămaşi şi-au construit, cu ajutorul financiar al comunei, o biserică mai mică, denumită de localnici "Biserica ia Mică", sau "Biserica Unită", cu hramul Sf. Ilie. Am să trec aceste date în articol, dar mai întâi doresc să termin de citit monografia comunei. Numai bine, --Mihai Andrei 19 februarie 2008 13:17 (EET)
- Nu-i bai, când mai treci pe acolo, poate mai faci una sau două (evtl. şi cu interiorul). --Mihai Andrei 18 februarie 2008 17:47 (EET)
oferire de contributie si cerere de ajutor tehnic
modificareAm si eu un exemplar in stare buna din monografia lui Victor Pacala. Pot face poze, daca e nevoie. Nu am mai scris pe wikipedia si mi-e frica sa nu scriu prostii. Dar cartea e intr-adevar buna. Pot contribui si cu ceva poze. 188.26.165.225 (discuție) 5 septembrie 2009 15:09 (EEST)Anca188.26.165.225 (discuție) 5 septembrie 2009 15:09 (EEST)