Discuție:Secu, Caraș-Severin
|
Acest articol face obiectul de lucru al WikiProiectului Banat, o încercare de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de Banat. Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm înscrieți-vă aici. |
Descoperirea carbunilor din piatra in zona Cuptoarea, dealul Secul s-a facut in anul 1795. Apoi cu ani mai tarziu, odata cu inceperea scoaterii carbunilor, se pun bazele coloniei miniere cu acelasi nume Secul. La inceput a avut numai putine case, mai mult colibe improvizate si a fost putin populat de catre minieri, din fosta Ungaria Superioara, astazi Slovacia. Primul arendas al exploatarii carbunilor a fost resiteanul Herglotz Georg, care a deschis galeriile: Ion Nepomuk(dupa Sf. Ion Nepomuk din Slovacia) si Sf. Gheorghe din valea Raului Alb. Pe drept il putem socoti intemeietorul satului minier Secul. De altfel i-a ramas numele, dealul cu mina numindu-se “Dealul Herglotz”. Marindu-se apoi aceasta colonie cu minieri straini adusi din Austria, in mod deosebit din provincia austriaca “Steiermark”, din Cehia, respectiv “Zips”, din Slovacia si Italia. Pe masura cresterii exploatarii, societatea St.E.G. ce o avea in proprietate a construit asa zisele case de colonisti de cate doua apartamente, iar in 1870 a distribuit minerilor cu o vechime mai mare terenuri (“platzuri”) pentru construit case. In anul 1862, colonia Secul a fost adaugata satului Cuptoarea devenind o unitate administrativa noua: Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul in l. maghiara) Numele de la infintare a fost Szekul,iar din 1918 Secul. Sursa: SIMION MEDA. MONOGRAFIA comunei CUPTOAREA-SECUL.2005. Manuscris existent la parohia ortodoxa din Cuptoare-Resita. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 85.186.118.156 (discuție • contribuții).
Începeți o discuție despre Secu, Caraș-Severin
Paginile de discuție sunt locul unde oamenii discută despre cum să facă conținutul de pe Wikipedia să fie cât se poate de bun. Puteți utiliza această pagină pentru a începe o discuție cu alții despre cum să se îmbunătățească Secu, Caraș-Severin.
