Discuție:Software rău intenționat

	Articolul Software rău intenționat este un subiect de care se ocupă Proiectul Informatică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre Informatică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Început	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Titlu

Malware nu există în limba română și avem deja o sintatagmă pentru a denumi acest tip de software: "software rău intenționat" folosit în traduceri de toți marii producători de software: Microsoft, Symantec, Kaspersky. Diferența față de Avira e că acești producători de software își și localizează produsele în română. Dacă vă uitați pe site-ul Avira o să vedeți, pe lângă termenul de "malware" și alți termeni ca suport (?!) în loc de asistență, "glossar", register, alerts panel. E doar un site tradus amatoricește.

Am totuși o întrebare: Ce dracu are limba română, de nu suportați o denumire în limba română care are exact același sens cu originalul? Totuși aceasta este Wikipedia în română, și eu propun acolo unde avem termeni românești să-i folosim pe aceștia. Malware nu există în română! Ok, unde nu avem terminologie nu folosim, dar dacă aici avem terminologie românească (care e și folosită la propriu de lume, căutați doar pe Google) de ce nu o folosim? --Danutz (discuție) 19 ianuarie 2011 06:27 (EET)

Că malware nu e în dicționar e una, dar că nu există în română e puțin altceva. Existența unui cuvînt în lexicul unei limbi nu e dată de prezența lui în dicționare, ci de prezența în uz. Wikipedia nu și-a propus să schimbe realitatea, ci s-o reflecte. Faptul că Microsoft a alcătuit un glosar și că acolo figurează software rău intenționat nu înseamnă automat că termenul acesta s-a și impus.

Termenul malware este folosit de multe surse, inclusiv de cele pe care le menționezi tu:

• Symantec: „Instrumentul de recuperare Norton încarcă și repară PC-urile infectate grav de malware, chiar și când virusul face imposibilă încărcarea computerului.”
• Kaspersky: „Malware-ul în ultima lună a anului 2010”
• Microsoft: „Protecția față de malware.”
• Apple: „Mac OS X se protejează singur și împotriva altor aplicații de tip malware.”

Întrebarea cheie este: ce termen preferă publicațiile românești de specialitate? — AdiJapan 19 ianuarie 2011 08:34 (EET)

Wikipedia nu "trebuie să reflecte realitatea", cel puțin nu în sensul pe care îl spui tu. Wikipedia nici nu poate să reflecte efectiv realitatea pentru că nu e Dumnezeu pe pământ. Wikipedia se bazează pe surse și verificabilitate. Faptul că pe site-ul unui producătir de software apare termenul "malware" asta nu înseamnă că termenul trebuie inclus în Wikipedia (este același lucru ca și cum ar fi folosit într-un articol de presă). Eu m-am referit că acești producători de software folosesc termenul de "software rău intenționat" în localizarea software (care este o lucrare de specialitate). Wikipedia nici nu are datoria să inventeze cuvinte în română atunci când există o alternativă atestată în limba română Pentru termenul de "malware" s-a inventat redirecționarea. Când va intra în dicționar sunt de aacord cu folosirea lui, până atunci avem un termen corect în română pe care să-l folosim.

Eu sunt de acord să folosim cuvinte neatestate în dicționar (ca emotigramă sau emoticon) atunci când nu avem o alternativă în limba română (conform dicționarelor) care să fie folosită în lucrări de specialitate (adică localizări de software profesioniste), dar dacă avem această alternativă, de ce să nu o folosim. La fel e valabil pentru "paravan de protecție", "spațiu de lucru" ș.a.

Singura problemă e că unora nu le place cum sună, dar Wikipedia nu e ce ne place și ce nu ne place. Nici mie nu-mi plac multe, dar mâ conformez.--Danutz (discuție) 19 ianuarie 2011 19:13 (EET)

P.S. Unde am spus că malware nu există în română îmi mențin afirmația. Limba română este o limbă reglementată oficial, deci cuvintele care nu există în dicționar nu sunt considerate ca aparținând limbii române. Faptul că unii oameni folosesc cuvântul malware nu înseamnă că acesta există în limba română, ci doar că acei oameni nu au dorit (din varii motive) să folosească corespondentul românesc sau nu cunoșteau că există un asemenea termen. Nici device, jailbreak ș.a. nu există în română și totuși sunt termen folosiți. În privința cuvântului „device” presupun că nu se pune problema să aibă ceva de căutat prin Wikipedia în română, dar în ceea ce privește cuvântul „jailbreak” avem și un articol, pentru că nu există deocamdată o variantă românească atestată în traduceri software, lucrări de specialitate (când va exista îl vom muta degrabă). Dacă nu va exista niciodată o alternativă românescă, atunci și doar atunci va intra în vocabularul românesc când va fi acceptat și de Academie. --Danutz (discuție) 19 ianuarie 2011 20:28 (EET)

M-am exprimat prea metaforic. Cînd spun că Wikipedia trebuie să reflecte realitatea mă refer la realitatea din publicații. În titlul articolului trebuie să apară termenul cel mai folosit în publicațiile de specialitate românești.

Microsoft, Symantec și Kaspersky sînt producători de soft. Ca urmare sînt puși în situația de a inventa termeni noi. Acei termeni nu ajung toți să fie folosiți efectiv de specialiști. Un indiciu semnificativ este că, după cum am arătat mai sus, nici măcar acești producători nu au renunțat la a folosi termenul malware.

Atenție, eu nu spun că articolul trebuie neapărat să rămînă la titlul Malware, ci că trebuie să răspundem la întrebare: ce termen preferă publicațiile românești de specialitate?

Dicționarele sînt întotdeauna în urma uzului. Dar uzul nu se poate opri în așteptarea dicționarelor. Ca urmare, Wikipedia este nevoită uneori să folosească și cuvinte care nu apar în dicționare, mai ales în domeniile care evoluează rapid. Asta-i viața. — AdiJapan 20 ianuarie 2011 04:21 (EET)

Termenul de software rău intenționat a prins. Dovadă sunt multele instanțe în care este folosit (o căutare pe Google relevă destule rezultate). Bineînțeles că "malware" este mai folosit, pentru că în România versiunile de software în engleză sunt mai populare decât cele în română (și aste e valabil în aceeași măsură pt Microsoft cât pt Firefox de exemplu; argumentul cu traducerea "enervantă" Microsoft e mult supraevaluat). Dar aceasta este Wikipedia în limba română, nu Wikipedia România. Știi de exemplu că în Republica Moldova nu se folosește cuvântul folder, ci "mapă" din cauză că așa apare în traducerile în limba rusă? Atunci ți se pare normal să folosim la Wikipedia în română termenul de mapă pentru folder pentru că a prins? Cu ce e diferit un termen rusesc de unul englezesc? (¿sau ridicăm iarăși problema că sunt mai mulți wikipediști din România decât RM?! pt că pe principiul ăsta sunt și mai mulți Wikipediști care scriu cu "â" din a și totuși tolerăm grafia veche...)

Apoi chiar crezi că traducătorii de software sunt afoni? Și ei sunt specialiști, să nu crezi că traducerile se fac la voia întâmplării (știu că mulți își dau cu părerea aiurea că traducerea e făcută de amatori, dar nu e deloc așa: faptul că oamenii au ales să folosească forme impersonale ale verbelor - în realitate infinitivul lung al verbelor, ex deschidere, copiere - e o alegere care a avut argumentele ei, dar asta nu-i face incompetenți cum spun mulți "mari" lingviști de pe Internet). În realitate s-a lucrat foarte mult la găsirea termenilor și la elaborarea manualului de stil și la această muncă au participat și lingviști. Problemele legate de traducerile Microsoft în trecut erau că se făceau în grabă și apăreau greșeli de exprimare: problema nu au fost termenii sau stilul, pentru că termenii și stilul sunt în marea lor majoritate corecți (bineînțeles, există preferințe, unora le place "salvează", altora le place "salvare"; unora le place "revocare", altora le place "renunțare"). Dar să știi că au lucrat mulți oameni competenți la alegerea termenilor și stilului, problema a fost cu cei care trebuiau să aplice termenii și stilul (adică cei care au făcut munca mecanică de traducere).

Într-un fel ceea ce propun eu poate fi pus în paralel cu titlurile filmelor. Sunt filme pentru care titlurile în engleză sunt mai cunoscute ca cele românești (American Pie de exemplu, deși titlul românesc e Plăcintă americană). Sunt altele pentru care titlul românesc e mult mai cunoscut (de ex. "Greu de ucis", "Singur acasă"). Totuși la Wikipedia în română folosim întotdeauna titluri românești când filmul a primit oficial un titlu românesc. Când nu (pentru filme care nu au fost proiectate în România) și nu au un titlu în română, folosim titlul original (excepție dacă titlul e în alt alfabet decât cel latin). --Danutz (discuție) 20 ianuarie 2011 05:50 (EET)

Văd că ești tare supărat, dar nu înțeleg cu cine te cerți.

• N-am zis că traducerea făcută de Microsoft ar fi enervantă.
• N-am zis că asta ar fi Wikipedia România.
• N-am zis că aș prefera mapă sau folder.
• N-am zis că ar conta dacă sînt mai mulți wikipediști din România decît din RM.
• N-am zis că traducătorii de software ar fi afoni.

Una peste alta comentariul tău e belicos și plin de afirmații irelevante. Eu am fost de la bun început de acord cu titlul Software rău intenționat, doar că înainte de a face redenumirea vreau să comparăm preferințele specialiștilor; teama mea este că termenul acesta e încă prea puțin folosit în comparație cu malware. Tot ce văd din partea ta este insistența cu care vrei să impui varianta care îți place ție, fără să verifici dacă nu cumva cealaltă variantă este mai frecventă în surse. Ca wikipedist cu vechime ar trebui să fii mai puțin fixat pe o idee și să faci alegerea doar după ce vezi suficient de multe surse. Wikipedia nu e locul unde să-ți impui părerile personale. — AdiJapan 20 ianuarie 2011 07:57 (EET)

Iată cîteva texte de natură tehnică, cel mai probabil scrise de specialiști sau preluate de la ei, și care vorbesc despre malware:

• BitDefender „Predicții pentru circuitul malware în 2011”
• Acasă.ro „Antiviruși de la A la Z”
• ZiuaVeche.ro „Malware 2011 sau de ce să ne ferim online”
• PCWorld.ro „Unele versiuni piratate Silent Hunter 5 conțin malware”
• Realitatea.net „România, pe locul 5 în topul țărilor emitente de spam”
• Mediafax.ro „În afacerea «Malware», 21 de persoane arestate”
• Securizare.ro „Utilizatorii rețelei sociale LinkedIn, victime ale unui atac spam de proporții în luna septembrie”
• BusinessCover.ro „Dublare a amenințărilor informatice de tip malware în primul semestru”
• Google.com „Rezultate suspecte și comportament ciudat: Ferestre pop-up ciudate și alte programe malware”
• Chip.ro „Malware de Sărbători!”
• WorldIT „Malware-ul apare tot mai des – metode de protecție”
• Mozilla-Europe.org „Caracteristicile Firefox”
• Capital.ro „25% din noul malware este conceput pentru a se răspândi prin intermediul dispozitivelor USB”
• ComputerWorld.ro „Clasamentul malware al lunii mai 2010 ne arată călcâiul lui Ahile al Internetului”
• Jurnalul.ro „ZeuS, cel mai utilizat malware pentru furtul datelor bancare”
• plus textele de la Microsoft, Symantec, Kaspersky, Apple, pe care le-am citat ieri.

Părerea mea e că deocamdată software rău intenționat e abia la început de drum. S-ar putea să se impună în viitor, s-ar putea să nu. În prezent varianta malware apare peste tot. Wikipedia nu e un glob de cristal, ci reflectă numai starea actuală a lucrurilor. Dacă varianta software rău intenționat se va impune, o vom prelua și noi. — AdiJapan 20 ianuarie 2011 08:42 (EET)

Depinde cum citești comentariul meu. Dacă îl citești pe un ton frustrat o să ți se pară că mă cert, dacă îl citești pe un ton calm o să ți se pară că discut (cuvintele subliniate nu înseamnă că strig, sunt doar pt cei care nu au răbdare să citească toată discuția). Mai citește-l odată și imaginează-ți că vorbesc foarte calm. O să vezi că are alt sens.

Cât despre toate linkurile de mai sus, niciuna, dar absolut niciuna nu este o lucrare de specialitate. Din câte văd majoritatea sunt articole de presă: care ar fi perfecte dacă am vrea să demonstrăm că malware-ul există, sau că malware-ul face "nu știu ce", dar nici măcar unul dintre ele nu abordează numele într-un fel. În schimb un dicționar terminologic, (ca cel de la Microsoft) sau un program de software sau un site web localizat în română abordează exact denumirea. Iată totuși și câteva linkuri pt "software rău intenționat":

• Cel mai interesant link pe care l-am găsit: Universitatea Tehnică din Timișoara: Curs de securitatea rețelelor de calcul

Companii (serviciile lor de asistență)

• Asistență Romtelecom „Software rău-intenționat identificat, cum ar fi fișiere executabile portabile și procese în execuție:”
• UPS - „malware, prescurtarea de la software rău intenționat”

Presă

• Hotnews - ”parcursul ultimelor 90 de zile, 11 pagini au fost gasite cu software rau intentionat”
• Adevărul - „60.000 de soft-uri rău intenționate lovesc Internetul în fiecare zi”
• acasa.ro - „Crimeware este un tip de software rău intenționat...”
• Computerworld - „sa se protejeze impotriva instalarilor din greseala de malware sau de software rau-intentionat”
• Smash.ro - „ori prin instalarea de software rău intenționat”
• Soft.ro - „vulnerabilitatile din aceste software-uri lasa porti deschise pentru software rau intentionat”

Producători software care își localizează produsele

• Microsoft - cred că nu mai are rost să dau link
• Kaspersky - „detectării de software-uri rău intenționate, inclusiv viermi, troieni și viruși polimorfi.”
• Google - ”Oricum trebuie să știți că software-ul rău intenționat...”
• Nokia - „Aplicațiile de la surse care nu sunt de încredere pot să conțină software rău intenționat”
• Adobe - „să ruleze cod rău intenționat pe sistemul afectat”

Și rămân la întrebarea: de ce să nu folosim termeni rusești dacă tot folosim termeni englezești, atâta timp cât și termenii rusești sunt folosiți de un număr imens de vorbitori de română? Nu mă înțelege greșit, nu vreau să folosim termeni rusești, dar vreau să duc argumentele tale la extrem pt că multora li se par deja normali termenii englezești și singurul motiv pt asta este că ei folosesc software în limba engleză. Altora li s-ar putea părea normali termenii rusești sau maghiari pt că folosesc software în rusă/maghiară. Dar aceasta e Wikipedia în limba română, nu Wikipedia România ori Wikipedia RM (mai clar: nu este Wikipedia vorbitorilor de română, ci este Wikipedia în limba română. Pricepi ce vreau să zic? Dacă nu, zi-mi mai încerc odată)--Danutz (discuție) 20 ianuarie 2011 18:57 (EET)

Rezumat: Scopul meu nu este să inventez termeni în română, dar mi se pare corect ori de câte ori găsim destule surse credibile pt o denumire în română să preferăm denumirea în română, fie că e vorba de informatică (program spion vs. spyware, înșelăciune electronică vs. phishing), cinematografie (Singur acasă vs. Home Alone, Începutul vs Inception, Shrek pentru totdeauna vs. Shrek Forever After), artă (Lacul lebedelor vs. Lebedinoie ozero), operă (Liliacul vs. Die Fledermaus), toponimie (Carolina de Nord vs. North Carolina, Catalonia vs. Cataluna, Tighina vs. Bender) pentru că altfel ne este imposibil să cuantificăm cât de mult e folosită o denumire. Și asta ar trebui transformată într-o politică oficială. Pentru denumirea alternativă există REDIRECT --Danutz (discuție) 20 ianuarie 2011 19:54 (EET)

Data viitoare cînd vrei să vorbești calm nu mai înjura de „dracu”, nu mai abuza de aldine, nu mai scrie fraze întregi cu roșu, nu mai exclama, nu mai pune întrebări retorice și, pe cît posibil, încearcă să gîndești lucid și să nu mai aduci în discuție aspecte irelevante. Crezi că poți face asta la Wikipedia?

Nu înțeleg după ce criterii judeci tu sursele, dar eu cred că sursele indicate de mine sînt de încredere. O parte sînt publicații specializate în informatică, iar altă parte sînt publicații din presa centrală, care nu-și permit să scrie după ureche articole din informatică, ci se bazează la rîndul lor pe specialiști și pe surse din domeniu. Pe de altă parte văd că și în lista ta apar surse care sînt la fel de breze ca ale mele (articolul de la Acasă.ro este exact cel pe care l-am dat și eu). În plus, o bună parte din siturile pe care le-ai listat folosesc și termenul malware, pe aceeași pagină sau pe altele.

„Dicționarul” lui Microsoft nu e dicționar. E un glosar cu termeni pe care Microsoft și-a propus să-i folosească în traduceri. Adică e o listă de termeni propuși spre utilizare, nu neapărat de termeni încetățeniți. Dicționarele adevărate sînt făcute de lexicografi prin analiza uzului și cuprind numai cuvintele considerate ca fiind deja încetățenite. Cineva care dă lecții despre reglementarea oficială a limbii române trebuia să știe asta.

În fine, trecînd peste asperități m-ai convins că software rău intenționat este totuși un termen utilizat mai mult decît marginal și sînt de acord să-i dăm prioritate chiar dacă nu este majoritar. Din partea mea articolul poate fi redenumit. — AdiJapan 21 ianuarie 2011 06:53 (EET)

Păi atunci propun să mai așteptăm o săptămână, după care să o mutăm (eu nu mai am drepturi de administrator, poți să faci tu asta?).--Danutz (discuție) 21 ianuarie 2011 08:39 (EET)