Discuție Proiect:Chișinău
Acum 70 de ani în urmă bulevardul central al Chișinăului se termina în regiunea actualei Universități de Medicină, iar ceva mai jos, în continuarea străzii Șmidt (în prezent – Mitropolit Dosoftei în direcția Cojușnei se întindea strada Bariera Sculeni. Orașul se termina acolo, unde se află acum fabrica „Zorile”. Vara pe strada Bariera Sculeni, din sate se mișcau încet căruțele, încărcate cu fructe și legume, iar toamna cu butoaie cu vin. Mergeau pe jos țăranii, desculți, încălțau papucii, doar cînd intrau în oraș. De la această stradă spre rîul Bîc se întindeau străzi și stradele cere se numeau - Prima Sculeni, a Doua, a Treia. Vilele de pe Bariera Sculeni erau destul de modeste, trăiau în ele meșteșugari, lucrători, dughenari, ale căror prăvălii se aflau în aceeași casă cu camerele de locuit ale stăpînilor. La fel au fost amenajate și frizeriile – în spatele sălii pentru clienți se ascundeau camere pentru familia fizerului. Iar majoritatea caselor erau înconjurate de grădini și vii, din care se hrăneau cei care trăiau acolo. Erau pe Praștia Sculencii și intreprinderi industriale. De exemplu atelierul pentru producerea detaliilor din lemn și a inventarului agricol – a fost predecesorul Combinatului de modilă din Chișinău (acum fabrica „Stejaur”). Mulți ani acolo se afla fabrica de pîine. În perioada cînd Basarabia aparținea României Regale, aici se găsea o fabric, care cocea pîine sură pentru soldați. Ei deseori schimbau acea pîine aromată și gustoasă pentru o mămăligă pregătită de localnici. Tot acolo, unde se termina Bariera Sculeni, iar acum unde se află fabrica „Bucuria”, se ridica o clădire din piatră cu multe etaje – moara cu aburi a lui Șvarțberg. Uneori, în conformitate cu procesul de producere , de la moară, prin ulucele care se întindeau de-a lungul srtăzii a Treia Sculeni în direcția Bîcului, curgea apă fierbinte. „Toți locuitorii din preajmă luau apă și o foloseau la spălatul rufelor, pentru baie - apa era foarte curată, își amintește doamna Zinaida Cirghina, docent al Universității de Medicină, locuitoare a Chișinăului din 1930– iar mai aproape de rîu, unde apa in uluce se răcea, noi copii desculți ne fleșcăiam în rîulețul călduț.
Sursa www.free-time.md ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Daniela.gorincioi (discuție • contribuții).
Începeți o discuție despre Proiect:Chișinău
Paginile de discuție sunt locul unde oamenii discută despre cum să facă conținutul de pe Wikipedia să fie cât se poate de bun. Puteți utiliza această pagină pentru a începe o discuție cu alții despre cum să se îmbunătățească Proiect:Chișinău.
