Discuție Utilizator:Alex:D/Arhivă 4

O întrebare

La imaginea (Imagine:HLHimmler2.jpg) nu am ştiut ce să fac ca să nu fie ştearsă, am dat acolo explicaţii de unde provine etc., şi mi-ai spus Pune te rog un link, e cel mai bine aşa. --Alex:D|Mesaje 22 iunie 2007 12:42 (EEST) Acum nu înţeleg, am pus link la imaginea Ac 005.jpg şi Simona-anomis.gif, de unde le-am luat şi iar ai pus advertismentul. Zi şi mie cum să fac. Rad Urs 7 iulie 5:44 (EEST)

Poza Prima Scoala Romaneasca

Da, las imagina pt wikipedia. Daca e ceva ma poti contacta pe mail.

Proiect de stemă

Am acasă două decupaje din ziar cu acest proiect de stemă, adică articolul "V-aţi gîndit la... Stema Ţării?" apărut în 2 zile consecutive în ziarul MERIDIAN de joi 20 august 1992 şi vineri 21 august 1992. Articolul este semnat de Constantin E. Ştefănescu, membru al Comisiei de Heraldică. Ziarul Meridian nu mai apare de mult. Cam atât pot spune. Toate cele bune, --Miehs 10 mai 2007 22:21 (EEST)

Şi ca să fiu mai exigent cu mine însumi, am scanat şi băgat un OCR (cam fără corectură ulterioară) la ambele articole. Sunt interesante, văd că te preocupă heraldica.

"V-aţi gîndit la... Stema Ţării?" (I)
- Ecouri de conştiinţă românească -

S-a vehiculat, în ultima vreme, ideea stemei României, atît în. Parlament, cît şi în presă, ca o necesitate firească, între-hîndu-se cei mai mulţi, ce punem? Întrebare, urmată de „propuneri" dintre cele mai năstruşnice. Totuşi, marea masă a opiniei publice nu a fost informată în¬deajuns despre acest subiect. Au apărut cîteva articole pe această temă în „Liberalul" nr. 10. „înfrăţirea" nr. 5, „Viitorul P.N.L." nr. 134. „Gaura" din steag trebuia astupată cu ceva, dar cu ce? în Decembrie 1989, au fost întrebaţi heraldiştii, care au dat atunci un răspuns, răspuns care, probabil, nu aplăcut. în Septembrie 1990, a fost depus pe biroul Camerei Depu¬taţilor, de către, deputatul Nae Bedros, „proiectul de lege pentru fixarea stemei României" (vezi „Viitorul P.N.L." din 23 octombrie 1990), proiect elaborat de heral-dişti, la care P.N.L. a făcut propu¬nerea devizei (cu care personal nu sunt de acord). Acest proiect, la care am participat, aparţine heraldistului Jean-Nicolas Manescu, secretar (1971), secretar general (1989) al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Institutului de Istorie „N. Iorga", membru asociat (1992)—al -Academiei Internaţionale de Heraldică. Problema stemei României are istoria sa. în acest articol ne vom ocupa despre acest proiect, elaborat în perioada 1975-1990. S-a pornit de la moştenirea heraldică a stemei României, la care s-au adus modificările necesare şi suficienţe. Din stema din 1921 au fost eliminate însemnele regalităţii, căutîndu-se a se elabora o stemă neutră din punct de vedere politic, deci Stema de Stat. Cu toate acestea, proiectul nu place unora, probabil datorită existenţei unui element heraldic a cărui semnificaţie a fost şi este în continuare, necunoscut sau greşit înţeles: Coroana de Oţel a Independenţei României. Deci, stema României: (1) O acvilă de aur cu zborul în jos, cu . ciocul şi ghearele roşii, ţinînd în cioc o cruce latină de aur cu extremităţile lăţite şi piciorul ascuţit şi purtînd însemnele suveranităţii: pe cap Coroana de Oţel a Independenţei, în gheara dreaptă spada şi în cea stîngă, buzduganul Marii Uniri - este Acvila României, simbolul heraldic unitar al Statului român. (2) Acvila poartă pe piept un scut împărţit în şase cartiere, despicat de două ori şi tăiat o dată, cuprinzînd: a) în primul cartier, sus în dreapta, în câmp albastru, o acvilă de aur, cu zborul în jos, cu ciocul şi ghearele roşii, ţinînd în cioc o cruce latină de aur, însoţită de un soare de aur, sus în dreapta şi de o semilună crai-nou, sus în stînga -armele Ţării Româneşti. b) în al doilea cartier, sus la mijloc, în cîmp roşu, un cap de bour de aur, însoţit de o stea de aur, sus între coarne, de o roză heraldică de argint cu stigmat de aur, jos în dreapta şi de o semilună contumată de argint, jos în stînga - armele Moldovei. c) în al treilea cartier, sus în stînga, tăiat printr-un briu roşu îngust, sus în cîmp albastru, o acvilă neagră, avînd ciocul de aur şi limba roşie şi ieşind din brîul despărţitor, însoţită de un soare de aur, sus în dreapta şi de o semi¬lună crai-nou de argint, sus în stînga; jos în cîmp de aur, şapte turnuri crenelate şi donjonate roşii, cu poartă şi cîte două ferestre negre, aşezate pe două rînduri, respectiv, 4 şi 3 - armele Transilvaniei. d) în al patrulea cartier, jos în dreapta, în cîmp roşu, un leu îneoronat, ieşind diutr-o- -coroană -şi însoţit la dreapta de o stea cu şase raze, totul de aur - armele Olteniei. e) în al cincilea cartier, jos în mijloc, în cîmp albastru, doi delfini de aur, faţă în faţă, cu capetele în jos - armele Dobrogei. f) în al şaselea cartier, jos în stînga, în cîmp roşu, un leu de aur, ieşind dintr-un pod cu două deschideri, de asemenea, de aur, peste valuri de argint - armele Banatului. Aceasta este descrierea în limbaj heraldic al acestui proiect. Deci reţinem: stema României are două componente (I) un însemn, heraldic unitar al Statului român şi (II) un însemn al provinciilor istorice (cuprinse în scutul de pe pieptul Acvilei României). CONSTANTINE. ŞTEFĂNESCU, membru al Comisiei de Heraldică

"V-aţi gîndit la... Stema Ţării?" (II)
- Ecouri de conştiinţă românească -

Toate însemnele din stemă au istoria lor, strîns legată de însăşi istoria ţării: Acvila României, simbol al unităţii naţionale, apare pentru prima dată în 1863, pe drapelele oştirii. însemnul deriva din acvila romană (acvilalui Jupiter în mitologia romană). într-un înalt Ordin de Zi al lui Cuza-Vodă se spune: „Adevărata emblemă a României nu poate fi decît acvila romană" - simbolul este preluat pe însemne oficioase şi oficiale pînă în 1947. Ea reprezintă, ca simbol al unităţii: moştenirea clasică a antichităţii, tradiţia şi morala creştină: în gheare poartă însemnele puterii - sabia (apărare, cavalerism, justi¬ţie...), sceptrul (unitatea - Marea Unire) şi pe cap Coroana de Oţel (Independenţa). Acvila Ţarii Româneşti apare pe sigiliile şi monedele lui Vlaicu-Vodă, posibil din perioada înte¬meierii Ţării Româneşti; unii heraldişti o consideră a fi „stema de neam" a legendarului Negru-Vodă. în legenda întemeierii Moldovei se vorbeşte despre bourul răpus de Dragoş-Vodă, capul de bour putînd să fie „stema de neam" a lui Bogdan I, adevă¬ratul întemeietor ai voievoaatuiui Moldova. în cazul Transilvaniei, stema apare la sfîrşitul secolului XVI-lea, fiind oficializată expres prin diplomă abia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, reprezentînd acvila voievodatului Transilvaniei, aştrii Secuilor şi cetăţile Saşilor. Leul Olteniei provine din stema de neam a Basarabilor. în cazul Dobrogei, delfinii apar la începutul secolului al XlX-lea în stema Moldovei, avînd semnificaţie de zona maritimă, doar din 1878 reprezentînd, în mod clar, Dobrogea. Banatului i s-a creat stema în 1921, cu ocazia elaborării stemei României întregite. Prima problemă care s-a pus, a fost dacă stema din 1921 a fost corectă sau nu. Nu, pentru că folosind în continuare împărţirea în cruce a scutului (la fel ca în stema familiei regale), nu s-a putut realiza aşezarea corectă a stemelor provinciilor istorice. în stema din 1921, în partea superioară a scutului erau reprezentate stemele Ţării Româneşti şi Moldovei (deci Vechiul Regat), iar mai jos, de o parte şi de alta a stemei Dobrogei, provinciile unite cu Vechiul Regat In limbaj heraldic, s-ar putea citi o unire, mai mult prin asimilare şi nu unire între egali (fraţi). Ardealul ocupa ca şi în stema Ungariei din cadrul dualismului austro-ungar -locul 4, deci... la coadă. Oltenia era reprezentată „prin custodie" de Banat, în ambele steme fiind vorba de cîte un leu. Prin ce acest proiect de stană este mai bun decît stema din 1921? - Primul element este acela că în ambele însemne, atît în cel al unităţii statului român, cit şi în ce! al provinciilor istorice, sint reoaie cele trei mari evenimente care au dus la formarea Statului naţional unitar român modern: a) Unirea Principatelor.b)Independenţa şic) Marea Unire. Astfel, în însemnul unităţii Statului român, însăşi acvila României, introdusă de Cuza, reprezintă Unirea Principa¬telor, Coroana de Oţel a Indepen¬denţei reprezintă Independenţa, iar sceptrul lui Ferdinand - Marea Unire. în însemnele provinciilor istorice, stemele din cartierele 1 şi 2, reprezintă întocmai Principatele Unite, stemele din cartierele 1,2,4 şi 5 sînt stema din 1872, stemă sfinţită prin jertfa de sînge a eroilor români în Războiul de Indepen¬denţă, dar şi în cel al întregirii, războaie încheiate benefic pentru noi; iar cu flancul stîng se îm¬plineşte ceea ce s-a numit „România Mare". - Aşezarea pe acelaşi plan a celor trei mari provincii ale Româ¬niei - Ţara Românească, Moldova şi Ardealul - redîndu-i-se Ardea¬lului locul cuvenit, realizarea, în limbaj heraldic corect, a Marii Uniri între parteneri egali (fraţi) -reprezintă o gîndire heraldică corectă faţă de stema din 1921. - Oltenia îşi regăseşte un loc distinct în stemă. - Se realizează o anume filiaţie heraldică pe verticală între cartierele 1 şi 4,2 şi 5,3 şi 6. - Se realizează corect jocul culorilor şi alternanţa lor („tabla de şah") în stemele provinciilor, dominată de albastru, în cartierele 1,3 şi 5 şi dominată de roşu în cartierele 2,4 şi 6. - Cu excepţia Dobrogei -rădăcina şi talpa creştinismului la noi - se respectă întocmai împăr¬ţirea administrativă ecleziastică (Mitropoliile). Această variantă a stemei în noua ei formă, nu este în contradicţie cu opţiunea republi¬cană, chiar dacă Acvila României apare încoronată, căci Coroana de Oţel reprezintă însemnul Independenţei şi al Suveranităţii depline ale României. Coroana a fost turnată din ţeava unui tun turcesc capturat în Războiul de Independenţă - este însemn al Independenţei căpătate prin luptă -este deci un trofeu de război. Crucea de deasupra coroanei nu este o cruce simplă, ci este crucea decoraţiei „Trecerea Dunării". în heraldică, coroana regală este de aur şi în stemele vechi timbra mantoul de purpură. Nu avea corespondent real şi semnifica noţiunea că statul era regat întrucît în Constituţia monar¬hică am 1923, ca şi cea republi¬cană din 1992, sînt de acord în a defini România ca stat suveran şi independent, este corect şi bine ca aceste noţiuni să se găsească exprimate explicit, în limbaj heral¬dic, în slema" României. În desenul alăturat, nu întînn plător spada evocă „sabia lui Ştefan cel Mare şi Sfînt". Locul sceptrului cu floare de crin -simbol abstr-act al regalităţii - a fost luat în acest proiect, de către buzduganul Marii LTniri (confec¬ţionat prin subscripţie naţională). Pe acest buzdugan sîht reprezentate patru statuete de ţărănci în costume naţionale, care reprezintă. Româ¬nia (veche), Transilvania, Basa¬rabia şi Bucovina. Va avea România stema? CONSTANTINE. ŞTEFANESCUMembru al Comisiei de Heraldică.

Cam atât --Miehs 10 mai 2007 22:46 (EEST)

Re Însemnele regalităţii române

Cred că e ok să le avem pe toate împreună, într-un articol. Ce crezi ? Se pot face redirecturi către articolul de mai sus. Acum citesc ce a trimis Miehs. Am să scot formatul dezvoltare, poate doreşti să dezvolţi articolul. -- Pixi ^discuţie 11 mai 2007 03:14 (EEST)

Am citit ce ţi-a trimis Miehs. Confirmă ce scrie în enciclopedia: ţeava de tun şi Crucea Trecerea Dunării. Trebuie să spun de la început, nu mă pricep la subiect decât puţin spre deoloc, dar în condiţiile în care nimeni nu s-a atins de subiect m-am documentat eu puţin şi am scris articolul, atât cât m-am priceput. În enciclopedie mai apar într-adevăr 2 steaguri, al principelui moştenitor şi al principilor regali. Acum le introduc în articol. -- Pixi ^discuţie 11 mai 2007 03:32 (EEST)

Am reintrodus steagul reginei (le-am încurcat eu iniţial) şi am trimis şi celelalte 2 steaguri, aşa că acum steagurile arată aşa:

• 
  Pavilionul regelui
• 
  Pavilionul reginei
• 
  Pavilionul principelui mostenitor
• 
  Pavilionul principilor regali

-- Pixi ^discuţie 11 mai 2007 03:57 (EEST)

Ai dreptate în privinţa coroanei Elisabetei, e ceva ciudat. Am gasit imagini clare [1] care confirmă cele spuse de tine. În Enciclopedie, după ce e descrisă coroana regelui, scrie într-o singură propoziţie: Pentru Regina Elisabeta s-a confecţionat o coroană de aur. Deci nu spune că ar fi diferită (nici eu nu am spus asta în articol :D). Singura problemă pare a fi că imaginea introdusă de mine nu arată ca a lui Carol, deşi în enciclopedie scrie clar Coroana de aur a reginei.

Posibile explicaţii:

1. pe siteul indicat, sub imaginea coroanei scrie: Coroana Reginei Elisabeta, reprezentând o replică în aur, la dimensiuni mai reduse, a Coroanei de oţel a României. Regina Elisabeta a purtat-o pentru prima oară la festivităţile de încoronare începute la 10/22 mai 1881, în Bucureşti. Poate coroana din Enciclopedie a fost purtată anterior. Dar când?
2. sau poate a fost introdusă o imagine greşită în Enciclopedie.

Dacă nu rezolvăm „misterul” cred că ar fi ok să introducem imaginea de pe site-ul indicat. -- Pixi ^discuţie 11 mai 2007 07:19 (EEST)

Basarabi 1259

Regret, dar nu cunosc documentul in cauza. Voi incerca sa aflu mai multe... Articolul din magazin istoric citeaza vreo sursa secundara cu referire la document sau da vreun opus referitor la acesta? Voi incerca, eventual sa obtin articolul de origine desi fiind vorba de o lucrare romaneasca din anii 30 s-ar putea sa nu fie simplu... Daca informatia e demna de incredere este totusi ciudat ca nici unul din medievistii actuali nu o preia, desi istoriograia recenta a aratat un interes crescut pentru secolele XIII-XIV. Plinul cel tanar 11 mai 2007 09:42 (EEST)

Interesant, multumesc. Nu am foarte mult dar voi incerca sa urmaresc pista. Plinul cel tanar 21 mai 2007 10:28 (EEST)

Ok, m-am uitat un pic mai atent. Cronica poloneza in cauza vorbeste despre secolul XIII dar cele mai vechi variante pastrate ale acesteia dateaza de la sfarsitul secolului XIV, iar cele mai recente de la sf. sec. XV. Nu stiu care dintre manuscrise este sursa lui Xenopol (in fapt a lui Hasdeu) dar ea este clar ulterioara domniei primilor Basarabi. Amanuntul nu este total neinteresant dar nu poate fi in nici un caz privit ca o atestare a numelui basarailor inaintea lui Basarab I Intemeietorul. Plinul cel tanar 21 mai 2007 13:58 (EEST)

Nicolae Milescu

Am depus o cerere de recuperare la: Pagini de şters.

_{G E ^O 12 mai 2007 01:42 (EEST)}

Acum mi-am amintit că şi acesta era tot copyvio, deci tot efortul a fost zadarnic. Ar fi rămas nerezolvată problema istoricului, dar acum nu mai contează pentru că îi voi aplica eticheta "copyvio".

Mulţumesc, _{G E ^O 12 mai 2007 02:05 (EEST)}

Politica

Sal Alex, îţi scriu ţie pt că eşti cam singurul admin online la ora asta. Ţi se pare validă legătura pe care o tot introduce utilizator:Cristian78 în articolele politicienilor? Eu zic că nu e tocmai sursă de încredere, la multe articole nu se potriveşte, şi în plus, în ajunul referendumului nu e momentul potrivit pentru ea.--Laur | Discuţie 18 mai 2007 15:14 (EEST)

Vot

Alex, am propus articolul Căile Ferate Române pentru a deveni articol de calitate. Te rog să-ţi exprimi părerea în legătură cu această propunere aici, pentru a evita respingerea articolului datorită numărului insuficient de voturi. Mulţumesc. --Mocu 20 mai 2007 01:03 (EEST)

Cornel Chiriac

Salut. Ar trebui modificate propoziţiile referitoare la asasinarea lui. Absolvirea lui Mario Gropp e o informaţie eronată. Despre cercetarea a trei turci nu am auzit/citit. Tribunalul din München a stabilit că asasinul a fost Mario Gropp. Acesta, deşi de numai 18 ani, avusese cazier, mai fusese condamnat pentru vătămare coroporală gravă prin utilizarea... cuţitului. A fost condamnat la aprox. opt ani închisoare. (În parte, procesul a avut loc cu uşile închise, deci "Mr Sports" (cum îi zicea Cornel lui Nicolae Munteanu /a nu se confunda cu Neculai Constantin Munteanu/ nu a putut participa la toate dezbaterile). După ce i-au dat drumul (pare-mi-se nu a ispăşit integral), la puţine zile a participat, împreună cu alţi trei răufăcători, la sechestrarea unei tinere. Au violat-o şi torturat-o timp de câteva zile. Victima a reuşit să scape şi să anunţe poliţia. (Momentan nu am la îndemână articole din presa locală, între care Süddeutsche Zeitung şi Abendzeitung.)--Geneastorga 21 mai 2007 23:02 (EEST)

Mulţam fain pentru modificare. --Geneastorga 28 mai 2007 13:58 (EEST)

Vandali

Utilizatorul 80.97.177.11, căruia pe 13 aprilie i-aţi dat un "Avertisment final privitor la teste", a recidivat cu articolul Cultura Angliei. E posibil să fie şi altă persoană de la acelaşi IP. --Miehs 22 mai 2007 16:11 (EEST)

Şefii de stat ai Ro

Mersi pt completările de la Lista şefilor de stat ai Ro. Acum arată mai bine articolul. -- Pixi ^discuţie 25 mai 2007 13:01 (EEST)

PS: Fă o arhivă la pg asta, mă doare scroll-ul pănă ajung jos. :) -- Pixi ^discuţie 25 mai 2007 13:02 (EEST)

PS2: Poate reuești să prinzi într-un colaj și imaginile celor trei Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu, Col. Nicolae Haralambie, din timpul Locotenenţei Domneaști ,dar să se respecte proporțiile celorlalte imagini. -- Pixi ^discuţie 25 mai 2007 13:14 (EEST)

Super! -- Pixi ^discuţie 25 mai 2007 17:52 (EEST)

Buiela & Butaul jupan in art. Scrisul in limba romana

La teoria lui Tonciulescu privind citirea pe romaneste a textului Buiela zoapan... Butaul zoapan de pe un vas din Tezaurul de la Sannicolaul Mare, s'ar cuveni facute niste trimiteri la teoriile "mainstream" despre citirea protobulgara (prototurca) a textului, Buila zoapan täsi dügätüghi / Butaul zoapan tagrughi icighi täsi (prezumtie mai plauzibila). Cat o fi PLT de respectabil, dar considerentele pe seama cuvintelor târg si târgovişte sunt elucubratii ce cadreaza greu cu stilul unei enciclopedii. --Geneastorga 28 mai 2007 13:38 (EEST)

Am incercat sa dau niste links referitoare la tema Buila-Butaul, dar sistemul m'a blocat. Mesajul explicativ zice ca filtrul a fost declansat de oarece URL, textu-mi fiind interpretat drept... spam. Dati-mi va rog o adresa de email ca sa va pot trimite micul text. Adresa mea e geneastorga AROND googlemail PUNCT com --Geneastorga 28 mai 2007 16:35 (EEST)

Am reusit pe pagina mea. (Nu mai copiez si aici.) Cauza a fost adresa aceasta, prescurtata: Paliga Versiune HTML. notlong. com. Pt. clicare a se elimina (dupa copiere) blank-urile. --Geneastorga 29 mai 2007 01:02 (EEST)

V. art. pe engl. despre Butaul:

http://en.wikipedia.org/wiki/Buta-ul --Geneastorga 19 iunie 2007 02:29 (EEST)

Formate

Salut, i-am lăsat un mesaj lui Afil, la secţiunea Formate, dar văd că a dispărut (Afil). Te ocupi tu de asta, te rog? Mulţumesc. --Mocu 28 mai 2007 22:39 (EEST)

Aha, acum e bine.. Doar că eu, când semnez pun spaţiu înainte de cele 2 cratimi, iar acum, dacă semnez aşa, semnătura apare aşa:

Not Romanian? Ro-0?

 --Mocu 28 mai 2007 22:50 (EEST) 

Nu se poate face nimic în sensul ăsta? --Mocu 28 mai 2007 22:50 (EEST)

Licostomo

Citisem acum ceva vreme un studiu al lui Gh. Pungă cu privire la Chilia Nouă, Veche şi Licostomo. Cercetătorul afirmă că Iorga şi Panaitescu confundau Chilia cu Licostomo, citându-l pe Giurescu care arată că era imposibil ca Licostomo să fie Chilia Nouă. Mai citează şi un studiu semnat de O. Iliescu care localizează vechiul Licostomo pe un grind în dreapta braţului Chilia, în apropiere de Periprava (adică aproximativ faţă în faţă cu Vâlcovul). Daizus 3 iunie 2007 22:01 (EEST)

Profi?

Hai că mă dau batut. La comentariul meu ai scris “Profi!” şi cum am lipsit la lecţia asta nu ştiu dacă să mă supăr sau să mă bucur pentru că nu ştiu ce-nseamnă. Să fie reţeaua de magazine, să fie pluralul de la profesori ?

Cei care răsfoiesc Wikipedia în căutarea răspunsurilor la întrebările care-i preocupă, negăsindu-le, nu au altă posibilitate, nu au altă pagină unde să poată întreba, motiv pentru care scriu la Cafenea. I-am mai explicat lui AdiJapan că o întrebare este pertinentă dacă dacă are un profil enciclopedic. “Numele carui rege a fost primul descifrat dintr-un text hieroglific?” este întrebarea la care am încercat să răspund civilizat şi care presupunea un articol în enciclopedie. Desigur, nimeni nu foloseşte o enciclopedie ca să afle “cum ajung la Chiajna?” sau “cum fac să-l întâlnesc pe Popescu?”. Pe mucoşii care cer să li se facă temele i-am luat la rost pe pagina lor.

Se pare că administratorii nu au înţeles ei înşişi ce înseamnă o enciclopedie. Sunt întrebări care ar trebui să-şi găsească raspunsul într-o enciclopedie, dacă este o adevărată enciclopedie şi nu un surogat. Ce-ar fi ca deschizând “Encyclopædia Britannica” şi căutând răspuns la întrebarea “Їn ce an a fost construita Universitatea Cernäuti?” să găseşti răspunsul dat de Mocu “Tot atunci. Scrie ceva sus, cu roşu!” Cititorul s-a adresat corect, cu bună credinţa “enciclopediei” pentru că nu a găsit răspunsul dorit. La o astfel de întrebare se cere un răspuns civilizat. “Tot atunci” este o obrăznicie şi mulţi colaboratori / administratori sau dovedit maeştri la acest capitol.

În altă ordine de idei, aşa cun i-am mai sugerat, în zadar, lui AdiJapan sa nu-i mai repeadă pe cei care întreabă pentru că pentru mulţi poate fi un prim contact cu Wikipedia, azi cititor, mâine colaborator. Cu răspunsul meu am încercat să-l atrag pe cel care s-a arătat interesat, să-l fac să colaboreze, nu să-l gonesc. Cred că lipsa unei unităţi de vederi este o mare lipsa a celor care trudesc la Wikipedia. N-ar fi rău să discutaţi, în comun, acest aspect. Cu salutări --88.192.241.146 6 iunie 2007 02:25 (EEST)

Total intamplator, am citit de curand intr-o carte cuvantul "profi", unde chiar era o prescurtare laudativa de la "profesor". :-) Fwiw, este vorba de cartea "Pantera din subterane" de Amos Oz, ed. Humanitas. -- Jokes Free4Me 11 iunie 2007 13:25 (EEST)

Blocare

Vedeţi:217.73.161.129 _{--GEO^msg 6 iunie 2007 19:18 (EEST)}

Ptolemeu la Cafenea

Ce-ai făcut tu la cafenea se cheamă wishful thinking. Crezi că o să stea vreunul dintre utilizatorii ăia să-şi piardă vremea să citească ceva? :-) --Gutza ^{D D+} 8 iunie 2007 14:48 (EEST)

Soluţia ta s-ar putea să rezolve problema într-o oarecare măsură, dar n-aş vrea să afişăm la Cafenea răspunsuri la toate concursurile. Spre deosebire de mesajul cu laptopurile, care a fost pus pentru că priveşte Wikipedia în mod direct, cu concursul (săptămînal!) de la Prima TV nu avem nici în clin, nici în mînecă. Să zicem că pînă se termină ediţia de săptămîna asta am putea păstra anunţul, dar n-aş vrea să devină un obicei, pentru că atragem aici pe cine nu trebuie. — AdiJapan ☎ 8 iunie 2007 15:34 (EEST)

Da, cazul e deosebit, pentru că probabil cineva i-a trimis pe toţi indivizii ăştia la Wikipedia. De-asta sînt de acord să lăsăm acolo anunţul cîteva zile. Pe de altă parte informaţia „Numele primului rege ... este PTOLEMEU!” sugerează vizitatorilor că şi asemenea subiecte sînt permise la Cafenea. — AdiJapan ☎ 8 iunie 2007 15:46 (EEST)

alex, intra un pic pe mess. ti-am scris un mesaj. --Cezarika1 10 iunie 2007 18:06 (EEST)

Cerbul de Aur

S-au făcut cîteva modificări la Festivalul Internaţional Cerbul de Aur nu ştiu cît de ok. Poţi tu să verifici? – Laurap\ ^mesaj 13 iunie 2007 15:51 (EEST)

WikiVerifier

Salut. Ca să-ţi funcţioneze codul din monobook.js trebuie să fii autorizat. Pentru tine ca administrator nu e decît o formalitate, dar te rog totuşi să-ţi treci numele la cereri. Toate bune. — AdiJapan ☎ 14 iunie 2007 14:50 (EEST)

You've got new mail! :-) — AdiJapan ☎ 14 iunie 2007 15:16 (EEST)

Vandal

Alex, vezi pe la Schimbări recente că utilizatorul Utilizator:Paulfinta mută ce vrea şi unde vrea, vandalizează. Eu am dat vreo 2 reverturi, dar nefiind admin nu pot face mai mult. --Mocu 14 iunie 2007 23:34 (EEST)

Steme orase

Inteleg ca le-ai inlocuit, si sunt partial de acord (as fi fost total de acord daca ai fi prezentat si o sursa verificabila, pt. ca din cate stiu wiki commons nu e de incredere); insa nu inteleg de ce te-ai grabit sa stergi cele vechi - chiar crezi ca erau inutile?!? -- Jokes Free4Me 17 iunie 2007 10:10 (EEST)

Re enciclopedie

Sunt acolo multe poze şi hărţi, dar nu le-am luat pe toate. Poate într-un viitor am să le iau pe toate.-- Pixi ^discuţie 17 iunie 2007 10:55 (EEST)

Sunt pe mess, trimite exemplu sa vad. -- Pixi ^discuţie 20 iunie 2007 21:59 (EEST)

Format:Avertizare imagine

Salut. Modificarea de la Format:Avertizare imagine face să nu mai funcţioneze corect formatul în unele pagini. De fapt folosirea corectă este cu subst, şi dacă toată lumea ar face aşa atunci n-ar fi probleme, dar realitatea e alta. Adevărul este că şi eu m-am obişnuit cu greu să nu mai pun „imagine” cînd îl folosesc, deci aş prefera versiunea ta, numai că trebuie corectate paginile unde formatul a fost „transclus”. — AdiJapan ☎ 22 iunie 2007 06:58 (EEST)

Încă ceva: trebuie actualizat şi Format:IFD să pună „Imagine:” în cod. — AdiJapan ☎ 22 iunie 2007 07:02 (EEST)

Karvuna si Kavarna

Sunt doua orase diferite, dar capitala principatului era Karvuna - Balcicul de astazi, in italiana i se spunea Carbona, ipoteza coerenta si cu ideea ca Balcic vine de la Balica. Citeste atent si articolele in engleza. Nu am acum bibliografie la indemana dar pot sa iti spun unde am citit pt. prima data chestia asta cu Kavarna - in anii 90' intr-un manual de Istorie a Bizantului de la facultatea de teologie (sursa extrem de indoielnica).Plinul cel tanar 22 iunie 2007 10:35 (EEST)

WikiVerifier

Am o întrebare: la WikiVerifier apar două feluri de pătrate roşii: unul complet roşu, celălalt jumătate roşu, jumătate roz. Ce reprezintă al doilea? --Mocu 22 iunie 2007 19:16 (EEST)

Răspunsul la pagina lui Mocu. — AdiJapan ☎ 22 iunie 2007 21:01 (EEST)

Imagini inapte de drepturi de autor

Am primit şi eu de veste că aveţi probleme serioase cu unele imagini:

Intrebare unde trebuie încadrată imaginea Imagine:Carbonat.png care de exemplu apare pe lista buclucaşă când în germană stă:

Diese Datei erreicht nicht die nötige Schöpfungshöhe, um urheberrechtlich geschützt sein zu können und ist daher gemeinfrei („public domain“).

Această imagine este inaptă de a fi copyright, deci se încadrează în („public domain“).

Aştept o soluţie de la voi adminstratori, eu nu doresc în nici un caz să vă creez probleme Numai bine --P-7 ✍ - 23 iunie 2007 00:24 (EEST)

• Atunci în concluzie putem folosi imaginea respectivă, sau nu ?

Probleme cu utilizatorul 89.39.X.Y în pagina de discuţie Basarab I

• Pe en.wp este interzisă defăimarea persoanelor publice în orice pagină din site - en:WP:BLP; Neagu Djuvara sau Stelian Brezeanu sunt încă în viaţă, sunt istorici de renume, de notorietate, şi imaginea lor aici este afectată de comentariile impertinente ale acestui utilizator. Nu ştiu care este soluţia cea mai bună, ştergerea sau cenzurarea textelor semnate de 89.39.X.Y.
• Atacuri la persoană: „niste amatori cu vagi cunostinte de istorie si "deloc subiectivi" ar trebui sa-si vada de vetile lor mizerabile”, „toti smidoctii? Nici macar pseudo-istorici nu pot fi numiti”, „maniaci amatori de fictiune”, „sincer am dubii cu privire la nivelul tau de inteligenta”, „amatori obraznici”, „ca voi, care nu stiu sa faca deosebirea intre istorie si fictiune”, „amatori isterici”, „exista niste proverbe care spun ca nu e bine sa te pui cu oameni ca voi”. Am încercat să-i ignor şiragul de insulte şi să port o discuţie, dacă am greşit cu ceva spune-mi, dar iată ca nu se mai opreşte din ele. A spus că nu va mai scrie, însă mai am întâlnit indivizi care ameninţă cu plecarea dar nu pleacă. Daizus 30 iunie 2007 02:23 (EEST)

• en:WP:BLP spune foarte clar: „ Unsourced or poorly sourced contentious material — whether negative, positive, or just highly questionable — about living persons should be removed immediately and without discussion from Wikipedia articles, talk pages, user pages, and project space.” Nu ştiu în ce măsură ro.wp urmează en.wp, dar există posibilitatea ca Wikimedia sâ fie dată (ameninţată cu datul) în judecată pentru asemenea comentarii. Vezi şi en:Seigenthaler controversy (din câte ştiu, acest eveniment este unul dintre factorii care a influenţat versiunea curentă a politicii WP:BLP), en:Slander and libel. Există cazuri mai alunecoase, dar nu cred că există vreun dubiu în cel de faţă.
• Toate IP-urile sunt 89.39.X.Y, pare-se din Galaţi. Nu ştiu care este politica vizavi de utilizatorii anonimi, nu ştiu nici măcar dacă aceste adrese sunt oferite de un furnizor de servicii Internet sau nu, nu ştiu dacă există alţi utilizatori Wikipedia care se conectează din aceeaşi reţea. Aş prefera totuşi o soluţie sau un sfat. Daizus 30 iunie 2007 18:54 (EEST)

Mulţumesc. După cum bănuiam utilizatorul a revenit (într-o altă pagină). Din fericire deocamdată nu a insultat pe nimeni. Daizus 1 iulie 2007 17:55 (EEST)

Denumirea articolelor foarte scurte

Salve. Te invit a vota în cadrul Sondajului privind denumirea articolelor foarte scurte. Poţi vota pentru mai multe variante sau chiar propune o variantă nouă. Mulţumesc. Numai bine. --Rebel 30 iunie 2007 04:01 (EEST)

Crucea Roşie

Salut! Am propus articolul Crucea Roşie pentru articole de calitate. Votezi, te rog, dacă eşti bun? --Mocu 30 iunie 2007 12:37 (EEST)

Robot

Scuze de răspunsul întârziat. Mai ţii minte unde ai văzut underscore-ul eliminat de robot? Mi se pare foarte straniu pentru că din câte ştiu eu nu elimină decât underscor-urile de la imagini, pe care softul wiki le recunoaşte cu sau fără. Mersi--—Radufan 3 iulie 2007 21:31 (EEST)

Inapte

Salut. Trebuie făcut ceva cu fişierele de la Categorie:Filme din domeniul public, inapte de drepturi de autor. Toate de fapt sînt apte de drepturi de autor (pentru că le-a făcut un cameraman sau o echipă de filmare), dar se află în domeniul public din alte motive, probabil în majoritate din cauza vechimii. De fapt nu-mi imaginez ce fişiere ar putea intra într-o asemenea categorie, cu excepţia poate a unor animaţii extrem de simple compuse din elemente grafice inapte de drepturi de autor. — AdiJapan ☎ 4 iulie 2007 11:16 (EEST)

Stai liniştit, nu era o acuzaţie. Doar te-aş ruga să le muţi unde trebuie. Şi dacă tot treci prin ele adaugă şi detaliile respective: „jurnalele cinematografice ale Universal Studios, eliberate în domeniul public prin anii 1970”, sursa www.archive.org şi ce mai ştii despre ele. Mersi frumos. — AdiJapan ☎ 4 iulie 2007 11:27 (EEST)