Dolihopodide
Dolihopodidele (Dolichopodidae) (din greaca dolichos = lung + latina poda = picioare) este o familie cosmopolită de muște diptere ortorafe care include 10 subfamilii, circa 230 de genuri și 7.000 de specii, răspândite din ținuturile arctice până în Chile și în mai multe insule subantarctice. Familia este bine reprezentată în insule oceanice și multe specii din mai multe subfamilii ocupă habitatele de coastă și estuar-intertidale.
Dolihopodide Fosilă: Cretacic- Holocen | |
---|---|
Chrysosoma sp. | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Arthropoda |
Clasă: | Insecta |
Ordin: | Diptera |
Subordin: | Brachycera |
Infraordin: | Asilomorpha |
Suprafamilie: | Empidoidea |
Familie: | Dolichopodidae Latreille, 1809 |
Subfamilii | |
Sinonime | |
Dolichopidae | |
Modifică text |
Dolihopodidele sunt înrudite îndeaproape cu empididele (Empididae), de care se deosebesc printr-o trompă scurtă cu labele cărnoase și o nervație a aripilor diferită. Adulții sunt cel mai adesea subțiri, cu o lungime de 1-9 mm. Aproape întotdeauna au culori verzi metalice, uneori galbene sau mai rar brune sau negre. Au o nervație caracteristică, picioarele mai lungi decât celelalte brahicere, de unde și numele familiei. Nervația aripilor cu celule discale și bazale secunde unite; celule anale scurtate sau absente. Sutura frontală absentă. Toracele cu sete (peri) puternice. Abdomenul femelei ascuțit apical și organele genitale masculine bulboase se află sub abdomen.
Cele mai multe specii trăiesc pe sol sau pe vegetație în apropiere de ape curgătoare sau prin locuri umede, cu plante ierboase, dar sunt și specii care caută locuri uscate. Câteva specii se găsesc pe trunchiurile copacilor la umbră. Unele specii trăiesc și se hrănesc pe suprafața apei.
Larvele au corpul alungit, cilindric și trăiesc în pământ, în materii vegetale în descompunere, în trunchiuri putrede, în tufișuri de plante; altele sunt acvatice.
Adulții și larvele sunt insecte prădătoare, care vânează diptere mici și alte insecte cu corpul moale. Speciile a căror larve se hrănesc cu adulți și larvele de scolitide (Scolytidae) depun ouăle în crăpăturile de pe scoarța copacilor. Larvele speciilor acvatice sau semiacvatice se hrănesc cu diverse organisme aflate în apă sau în sol.
Specii mai reprezentative
modificare- Dolichopus claviger Stannius, 1831, de 6 mm, are toracele verde cu o dungă mediană aurie.
- Tachytrechus insignis (Stannius, 1831), de 5 mm, este de culoare arămie.
- Hercostomus germanus (Wiedemann, 1817), de 3—5 mm, are femurele și antenele negre.
- Gymnopternus brevicornis (Stæger 1842), de 3—4 mm, are femurele galbene și protarsul de la picioarele perechii a treia negre.
- Diaphorus oculatus (Fallen, 1823), de 3—4 mm, are femurele de la perechea întâi negricioase.
- Argyra este unul dintre genurile cele mai răspândite, putându-se recunoaște după antenele caracteristice și după abdomenul argintiu al masculilor; Argyra diaphana (Fabricius, 1775), de 6—7 mm, se întâlnește în fânețe și în păduri mai umede, pe flori și pe ierburi, ca și pe frunzele arborilor, de regulă în apropierea apelor.
Lista genurilor de dolihopodide
modificareReferințe
modificare
Bibliografie
modificare- Mihail A. Ionescu, Matilda Lăcătușu. Entomologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 417 p.
- Victor Brown. Manual of Central American Diptera, Volume 1. 2009
- Manual of Nearctic Diptera. Volume 1. 1981 Arhivat în , la Wayback Machine.