Dorin Ștefan

Date personale
Dorin Ștefan
Născut	27 iulie 1950 Zărnești
Naționalitate	Română
Ocupație	Arhitect
Limbi vorbite	limba română^[1]
Modifică date / text

Dorin Ștefan (n. 27 iulie 1950, Zărnești, jud. Brașov) este un arhitect român, fondator al biroul de arhitectură „D.S. Birou de Arhitectură” (DSBA). Este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai arhitecturii românești, apreciat pentru caracterul inovativ, non-convențional al proiectelor sale.

În anul 2010 a primit premiul Academiei Române pentru întreaga activitate iar in anul 2018 a fost recompensat de Uniunea Arhitecților din România cu premiul „Opera Omnia”.

Tinerețea si educația modificare

A crescut și s-a format într-un mediu natural, social si meșteșugăresc-profesional deosebit^[2], în Râșnov, în apropiere de Brașov, așezare animată de o veche comunitate (apărată de o cetate țărănească încă din mijlocul secolului al XII-lea) formată în egală măsura din etnici sași și români. În special comunitatea de sași care deținea ateliere de tâmplărie, lăcătușerie, tinichigerie, l-a ajutat în formarea spiritului practic. Bunicul din partea tatălui, născut în Baia Sprie (nordul României), miner, a fost cel care a adus familia în Râșnov după ce a trecut și lucrat prin mai multe mine și cariere din țară. În anii liceului din Colegiul Național Dr. Ioan Meșotă din Brașov este colaborator al revistei școlare „Licăriri” unde publica mici încercări literare și articole „jurnalistice”. În 1975, după 6 ani de studii, absolvă Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București iar în 1998 obține titlul de doctor în arhitectură la UAUIM București cu teza : „Privire asupra orașului (o încercare de perspectivă post-structuralistă)”

Cariera modificare

După terminarea facultății, în perioada regimului comunist, lucrează ca asistent la Universitatea de Arhitectura și Urbanism „Ion Mincu” din București și în paralel face proiectare de arhitectură într-un birou de cercetare universitară condus de arhitectul E. B. Popescu. În acest context în 1985 finalizează prima lucrare (împreună cu E. B. Popescu, începută încă din 1981), Casa de cultură pentru tineret Slatina, pentru care primește Premiul Uniunii Arhitecților din România și Medalia de argint la Bienala Internațională de Arhitectură (Interarch 1987) din Bulgaria. Urmează alte proiecte destinate tineretului, „non-conforme” pentru acea perioadă și acel context^[3]. Mai multe proiecte de arhitectură din acea perioadă care erau în șantier nu s-au mai finalizat după schimbarea („revoluția”) de sistem din 1989 din România. În perioada regimului comunist, toate proiectele din țară erau comandă de stat și se realizau în institute de proiectare de stat, fără posibilitatea de a practica arhitectura în afara acestui sistem. Singura „scăpare” în a practica o arhitectură liberă erau concursurile internaționale de arhitectură, dar care, la rândul lor, nu puteau fi trimise la destinație, în afara țării, fără „aprobare” de la stat (o formă de cenzură mai moale). Astfel câteva participări mai importante:

Concursul pentru Teatrul Național din Japonia, 1986, Tokyo, Japonia;
Concursul pentru Tete Defense, 1983, Paris, Franța;
Consultarea Internațională pentru amenajarea Cartierului halelor din Paris, 1979,Paris, Franța;
Mai multe participări la concursurile anuale din Japonia pentru Central Glass International Architectural Design si Shinkenchiku Residential Design din anii 1980.

Imediat după schimbarea regimului politic din România înființează, în 1990, biroul privat

„D. S. Birou de Arhitectura/ DSBA” . Piața de arhitectură se deschide greu în acea perioadă de tranziție de la economia dirijată la economia liberă, în acest sens primele lucrări reflectă această situație fiind amenajări „comerciale” fragile pentru birouri și sedii bancare. Pornind de la regimul închis comunist în dorința de a se exprima iți face propria strategie de lucru^[4] exersând, ceea ce va deveni un mod personal obsesiv – „arhitectura ca reacție la context” ( opțiune care va continua și în prima decadă după 1990). În paralel își creează și un context teoretic prin articole critic-analitice prinse sub ceea ce denumea Contextualism (vezi printre altele):

„CONTEXTUALISM VIII – OMUL ȘI LOCUL” – revista „Arhitectura”, nr. 3/1989, București, România;
„CONTEXTUALISM VII” – NOUL CONTEXTUALISM – revista „Arhitectura”, nr. 4/1987, București, România;
„CONTEXTUALISM VI – SAU DESPRE TAUTOLOGIE ÎN ARHITECTURĂ” – revista „Arhitectura”, nr. 3/1987, București, România;
„CONTEXTUALISM V – EXCURS LIRIC” – revista „Arhitectura”, nr. 6/1986, București, România;
„CONTEXTUALISM IV” – revista „Arhitectura”, nr. 4/1986, București, România;
„CONTEXTUALISM III” – revista „Arhitectura”, nr. 2/1986, București, România;
„CONTEXTUALISM II” – revista „Arhitectura”, nr. 3/1985, București, România;
„CONTEXTUALISM I” – revista „Arhitectura”, nr. 2/1985, București, România;

Marcată de perioada comunistă, societatea civilă „liberă” din România de după 1989 este preocupată de gestionarea critică a lucrărilor și simbolurilor arhitecturii comuniste. În acest sens și Dorin Ștefan își face o constantă în timp în a aborda critic în special lucrarea simbolică „casa poporului”:

1990 - concurs UAR: "Ce facem cu Casa Poporului?"^[5]
1991 - „Un mușuroi”, instalație, participarea la Bienala de la Veneția
2001 - instalație „Grefa” ( expoziție tematica împreună cu Wanda Mihuleac și cu prezența și suportul teoretic al lui Jacques Derrida) la Gallery East-West RCC New-York (USA)
2008 - animatie video „The Sidewalks of an Architect” , ICR Londra, DSBA

Demers teoretic al REACȚIEI LA CONTEXT (teoretic sau practic)^[6] care continuă și astăzi , s-a articulat în perioada 1980-2000 pe două „linii” practice:

/ 1.”detaliul frust”( prin prezența cu precădere a profilelor metalice aparente -reacție la lipsa de tehnologie și de manoperă din piața românească):

1989-1999: Clubul Twice, Bucuresti
1995: Showroom Niran Co
1993: Pavilionul Romaniei la EXPO Taejon, Coreea;

/2. „detaliul hibrid” ^[7] (urmarea intrării pe piața din România a sistemelor de construcție - perete cortină și fațadă ventilată dar în varianta ieftină și incompletă):

1999-2004: Cascade Building (clădire de birouri ), Str. Buzesti, Bucuresti;
1999: Opera Center I (clădire de birouri), Piața Operei, Bucuresti;

Criza mondială de după 2008, paradoxal, îl ajută să iasă din obsesia detaliilor fruste-hibride și intră într-o zonă a /3.„detaliului performativ”:

Concursul pentru Taiwan Tower, Taichung, Taiwan (2010)- Locul I pentru concursul de idei;
Concursul pentru Extinderea Muzelui de Istorie al Romaniei, București (2016);
Imobil Oromolu - Victoriei 8A, Bucuresti (2017);

Expoziții modificare

2010 : The Sidewalks of an Architect , ICR, DSBA
2002 : Bienala de la Veneția , expozant;
1996 : Triennale de Milano , Milano, Italia;
1994 : Caroserii de arhitectură , expoziție personală, București, România;
1991 : Bienala de arhitectură , Veneția, Italia;

1987-1989 : Patru arhitecți , Căminul Artei, București, Brașov, Timișoara, România;

Lucrări de artă modificare

Instalart 2017 –instalart/obiect/005/ dorinSTEFAN : „NON-SENS” , București, Timișoara, Iași, Cluj;
„Utopia/Distopia” dorinȘTEFAN – augustinIOAN – decembrie 2012-martie 2013, expoziție la Muzeul Național de Artă Contemporană, curator: Ruxandra Balaci, București;
Oglinda – 1986, UAP, IAIM, București, România;
Spațiul Obiect – 1982, UAP, UA, IAIM, București, România

Conferințe de/despre arhitectură modificare

dorinSTEFAN „RE-LOCUIREA” in cadrul Bienalei de arhitectura OAR Moldova, Festivalul de Arhitetură MUST Iași, seminar international 17-18 octombrie 2017

seminar: Timișoara, „(re)START! Practici de restaurare” sesiunea III/2017, seminar international, 06/07 octombrie 2017 conferința „dorinSTEFAN- „RE-POSITION”

TEDx: Constantin Brâncuși la Craiova, București, România, 2013;
Aventura unei console II, R.O.C.A.D. 2012, Palatul Parlamentului, București, România;
Flocking over Bucharest, în cadrul simpozionului Yafa: Old New Metropolis, 2009, Tel Aviv, Israel;
Cum arată un oraș mai bun, ICR, Londra,2008, Londra;
Con-fusion, BALKAN production_01, 2008, Viena, Austria; (Dietmar Steiner, director Architekturzentrum, Viena, în discuție cu: Rok Oman, Ofis Arhitekti, Ljubljana, Slovenia: ”with less do more – inspiration limitations”; Helena Paver Njiric, Zagreb, Croația: „illusion”; Dorin Ștefan, București, România: „con-fusion”);
Dorin Ștefan 6 proiecte, la Metropolitan University of London, 2007;

Premii modificare

2018: Premiul Uniunii Arhitecților din România „Opera Omnia”;
2010: Premiul Academiei Române pentru intreaga activitate;
2010: Ordinul MERITUL CULTURAL în grad de ofițer;
2006: Premiul Bienalei Uniunii Arhitecților din Romania;
2003: Premiul Ordinului Arhitecților din Romania - filiala București;
1997: Premiul pentru Design al Revistei “Arhitext”;
1986: Premiul Uniunii Arhitecților din România si Medalia de argint la Bienala mondiala de arhitectura Interarch, Sofia, Bulgaria; împreuna cu E. B. Popescu;

Proiecte definitorii modificare

Oromolu-Victoriei 8A Center, Piața Victoriei, București, România (2013-2016)- nominalizare “The European Union Prize for Contemporary Architecture - Mies van der Rohe Award 2017”
Imobil Griviței-Buzești, București, Romania (2014-2016) -nominalizare “The European Union Prize for Contemporary Architecture - Mies van der Rohe Award 2017”
Extindere Colegiul Național „Ioan Meșotă”, Brașov, România (2016);
Studiu de fezabilitate “Modernizarea si reabilitarea zonei protejate a ansamblului monumental Calea Eroilor Tg.Jiu” ( ansamblul monumental „Constatntin Brâncuși”),Tg. Jiu, România (2015- 2016);
Biserica Sfinții Ioan ,„Cartierul nou”, Alba Iulia (2010-2016);
Centrul Internațional „Constantin Brâncuși”, Craiova, România (în curs de execuție, început în 2014);
Piața publică subterană și parcaje subterane „Piața Ch. de Gaulle (nerealizat), București;
Ansamblu de locuinte, Str. M. Eminescu nr. 220, București(2005-2009);
Euro Tower , Bd. Barbu Văcărescu, București (2006-2010);
Casa eM, Băneasa, București (2005)- premiul Bienalei de arhitectură București 2006 ;
Banca Transilvania , Șoseaua București-Ploiești 43, București (2005);
Pavilionul României la Expozitia Mondiala EXPO 2005 la Aichi, Japonia(2005);
Cascade Building, Str. Buzești, București (2004);
Casa la munte, satul Peștera- Moieciu, România (1999-2002, Premiul OAR București 2003);
Club TWICE, 2000, București, România (1989-1999);
Opera Center I , Piața Operei, București (1999);
Sediul BCR, sucursala Ghencea, București, România (1996 - Premiul pentru Design al Revistei “Arhitext -1997);
Pavilionul României EXPO’93 Taejon Korea, (1993);

Bibliografie modificare

“My Modernism” , Dorin ȘTEFAN, editura Paideia, București 2016,
„dorinSTEFAN carte de bucate de ARHITECTURĂ”, editura Igloo, București 2009 ;
”VISIONS OF THE FUTURE – Architecture for the 21st Century”, Marta Serrats, album de artă, LOFT Publications, Barcelona, Spania, 2011;
„Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989”, autor Ana Maria Zahariade, editura Simetria;
Dana Vais, „Ficțiunile arhitecturii”, editura Paideia, 2008, București;
”The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture”, Dorin Ștefan (pag. 605-606), 2004 Phaidon Press Limited;
”Utopia 1988, România; Post -Utopia 1995, România”, Dorin Ștefan (pag. 196-200) în volumul “Architecture and Revolution, Conemporary perspectives on Central and Eastern Europe”, culegere de texte editată de Neil Leach la editura Routledge, 1999, London and New York;
”581 Architects in the World” de Toto Shuppan la editura Toto, 1995, Tokyo, Japonia;
„+a” Dorin Ștefan, „Dorin Ștefan '70'80'90”, DVD, editura Paideia, București 2001;
Architectural Design, Profile no. 119, London, 1996;
revista Igloo, nr.180, oct-nov 2017, prezentare proiect DorinȘtefanBirouArhitectura
revista Zeppelin, nr.143, sept-nov. 2016, interviu cu dorinSTEFAN
revista Igloo, nr.174, oct-nov. 2016, prezentare proiecte DorinȘtefanBirouArhitectura
„Bulevardul de 40 km și orașul liniar” – revista „Arhitectura 1906”, nr. 2/2012, București, România;
„Dorin Ștefan: Fashion, construction, subversion” – „A10”, nr. 13/2007, Amsterdam, Olanda;
„D.S.B.A., patru proiecte recente” – revista „Arhitectura 1906”, București, România;
„Next”: Bienala de Arhitectură de la Veneția, 2002” – „Octogon”, 2002, București, România;
Building Design, october 13, London 1995;

Referințe modificare

https://atelier.liternet.ro/articol/10143/Augustin-Ioan/Taiwan-Tower-by-Dorin-Stefan.html

https://www.youtube.com/watch?v=_0RU8lnJuLI

https://www.uniuneaarhitectilor.ro/media/492?pag=1

https://www.youtube.com/watch?v=DQtnNUIFcqk

https://www.descopera.ro/dnews/7736594-incredibilul-turn-sf-proiectat-de-un-arhitect-roman

https://e-zeppelin.ro/o-cutie-de-rezonanta-spatiala-interviu-cu-dorin-stefan/

https://www.zf.ro/.../dorin-stefan-arhitect-revitalizarea-garilor-perimetrale-contribui-el^{[nefuncțională]}...

https://www.icr.ro/pagini/septembrie-anul-arhitecturii-dorin-stefan

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-01-05/Arhitect+Dorin+Stefan%3A+Craiova+va+avea+un+pavilion+Brancusi+unicat/

https://www.zf.ro/prima-pagina/dorin-stefan-casa-nu-e-a-ta-e-a-orasului-3073886

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=184650

https://e-zeppelin.ro/dorin-stefan-mixari-interfete-dincolo-de-sistem-si-nu-antisistem-cultura-contexte-si-compensari/

https://da.zf.ro/dupa-afaceri/style/este-unul-dintre-cei-mai-cunoscuti-arhitecti-romani-a-proiectat-cladiri-reper-in-bucuresti-si-acestea-sunt-pasiunile-sale-placerea-mea-vinovata-este-din-pacate-sau-poate-din-fericire-arhitectura-15455481

http://www.economica.net/tiriac-ar-putea-construi-cea-mai-inalta-cladire-din-romania_147623.html

https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/creatorul-turnului-taiwan-proiectat-biserica-neconventionala-alba-iulia-1_50ac9cf97c42d5a66386d932/index.html

http://www.romania-actualitati.ro/dorin_stefan_despre_arhitectura_din_bucuresti-2271

Note modificare

^ IdRef, accesat în 17 mai 2020
^ 1.My Modernism, dorin STEFAN, editura Paideia, Bucuresti 2016
^ „Romania- secvente de arhitectura din secolul XIX si pana in prezent”, catalog, editura Adolph Stiller, Viena, 2006, Stefan Ghenciulescu: „...numai putine cladiri publice, dintre care mentionam Casa de cultura din Slatina...au reusit sa nu se conformeze noii directii...”(pag.63)
^ Teza de doctorat “Viziuni asupra modernitatii in discursul arhitectilor din Romania, dupa 1989”, Vladimir Vinea, UAU “Ion Mincu” Bucuresti , 2014 „... prea lucid pentru a respinge noua societate capitalistă, demersul teoretic al lui Dorin Ștefan (strâns asociat, firește, practicii sale profesionale) este probabil cea mai coerenta expresie locală a direcției „post-critice”, ce a marcat dezbaterile intelectuale ale disciplinei în anii 2000, și pentru care obiectul preocupării este exact re-conceputalizarea „relației dintre arhitecura și societate sau, mai precis, dintre arhitectură și putere, capital și media”, în jurul principiilor „realismului, pragmatismului și profesionalismului”...
^ Premiul UNITER, Ion Caramitru, motivația premiului:...” primul proiect remarcat de noi acoperă monstruozitatea cu ceea ce este mai semnificativ - Pământ. I se lasă doar un periscop, ca un memento. Această idee ni s-a părut interesantă în ordinea gândirii asupra rosturilor unei revoluții care trebuie să decidă ce este de desființat din trecut. Colina care astfel ia naștere simbolizează dealul care a fost odată. Pe de altă parte, tot simbolic este și gestul de a îngropa. Se îngropă cadavrele, spre a fi reintroduse circuitului natural, în ideea unei renașteri într-un alt soi de fertilitate”( Revista Arhitectura nr. 3-4, 1991);
^ ... „am dezvoltat acest gând, aveam nevoie de un suport conceptual care să fie al meu și al contextului în care lucrăm, trăiam. L-am tot aplicat, mai mult fără voie, dar există acolo undeva iar când trebuia să “deviez” de la proiect, îl ștergeam de praf și-l expuneam la vedere. Într-un fel m-a salvat de la cutia perfectă insensibilă. Am și teoretizat-o, imperfecțiunea. În texte, de fapt în primul text fusese mai mult ca sigur o urmare a unui neajuns, o întâmplare, un neajuns undeva pe parcursul execuției, apoi mi-am făcut un obiectiv din a-l aștepta ... la BCR Ghencea, multe detalii structurale lăsate libere, neacoperite cu finisajele standard; înainte de BCR, pe strada Piepetănari, experimentasem din plin, și chiar programatic, neputințele executanților necalificați; la Twice fuseseră acele detalii fruste devenite școală; ...(chiar si tarziu-2006-7) la Banca Transilvania, sediul din București, când obligați de imperfecțiunile și neplanietățile rezultate din turnarea betonului aparent, am “îmbogățit” detaliul tipic al tâmplăriei “Schuco” cu o ramă suplimentară din profil metalic „L”, care a dat vibrație fațadei”...(pag. 88) in : -“My Modernism” , Dorin STEFAN, editura Paideia, Bucuresti 2016
^ „10 arhitecti de 10”, Ioan Augustin, Noi Media Print, 2003: ...”folosind tehnologii ’conventionale’ astazi (metal, sticla), arhitectul /Dorin STEFAN/ reuseste sa saboteze din interior conformismul care paste orice rezolvare de catalog ... detaliile par uneori stranii ...in rezolvari aproape mestesugaresti de imbinari ’inutile’ dar vitale pentru a cabra vizual casa, facand diferenta intre constructie si arhitectura...” (pag.73);

Legături externe modificare

Biroul de proiectare al arhitectului: Dorin Ștefan Birou de Arhitectură

[68148685b160e85d53887121dd3d5cf0-1] IdRef, accesat în 17 mai 2020

[2] 1.My Modernism, dorin STEFAN, editura Paideia, Bucuresti 2016

[3] „Romania- secvente de arhitectura din secolul XIX si pana in prezent”, catalog, editura Adolph Stiller, Viena, 2006, Stefan Ghenciulescu: „...numai putine cladiri publice, dintre care mentionam Casa de cultura din Slatina...au reusit sa nu se conformeze noii directii...”(pag.63)

[4] Teza de doctorat “Viziuni asupra modernitatii in discursul arhitectilor din Romania, dupa 1989”, Vladimir Vinea, UAU “Ion Mincu” Bucuresti , 2014 „... prea lucid pentru a respinge noua societate capitalistă, demersul teoretic al lui Dorin Ștefan (strâns asociat, firește, practicii sale profesionale) este probabil cea mai coerenta expresie locală a direcției „post-critice”, ce a marcat dezbaterile intelectuale ale disciplinei în anii 2000, și pentru care obiectul preocupării este exact re-conceputalizarea „relației dintre arhitecura și societate sau, mai precis, dintre arhitectură și putere, capital și media”, în jurul principiilor „realismului, pragmatismului și profesionalismului”...

[5] Premiul UNITER, Ion Caramitru, motivația premiului:...” primul proiect remarcat de noi acoperă monstruozitatea cu ceea ce este mai semnificativ - Pământ. I se lasă doar un periscop, ca un memento. Această idee ni s-a părut interesantă în ordinea gândirii asupra rosturilor unei revoluții care trebuie să decidă ce este de desființat din trecut. Colina care astfel ia naștere simbolizează dealul care a fost odată. Pe de altă parte, tot simbolic este și gestul de a îngropa. Se îngropă cadavrele, spre a fi reintroduse circuitului natural, în ideea unei renașteri într-un alt soi de fertilitate”( Revista Arhitectura nr. 3-4, 1991);

[6] ... „am dezvoltat acest gând, aveam nevoie de un suport conceptual care să fie al meu și al contextului în care lucrăm, trăiam. L-am tot aplicat, mai mult fără voie, dar există acolo undeva iar când trebuia să “deviez” de la proiect, îl ștergeam de praf și-l expuneam la vedere. Într-un fel m-a salvat de la cutia perfectă insensibilă. Am și teoretizat-o, imperfecțiunea. În texte, de fapt în primul text fusese mai mult ca sigur o urmare a unui neajuns, o întâmplare, un neajuns undeva pe parcursul execuției, apoi mi-am făcut un obiectiv din a-l aștepta ... la BCR Ghencea, multe detalii structurale lăsate libere, neacoperite cu finisajele standard; înainte de BCR, pe strada Piepetănari, experimentasem din plin, și chiar programatic, neputințele executanților necalificați; la Twice fuseseră acele detalii fruste devenite școală; ...(chiar si tarziu-2006-7) la Banca Transilvania, sediul din București, când obligați de imperfecțiunile și neplanietățile rezultate din turnarea betonului aparent, am “îmbogățit” detaliul tipic al tâmplăriei “Schuco” cu o ramă suplimentară din profil metalic „L”, care a dat vibrație fațadei”...(pag. 88) in : -“My Modernism” , Dorin STEFAN, editura Paideia, Bucuresti 2016

[7] „10 arhitecti de 10”, Ioan Augustin, Noi Media Print, 2003: ...”folosind tehnologii ’conventionale’ astazi (metal, sticla), arhitectul /Dorin STEFAN/ reuseste sa saboteze din interior conformismul care paste orice rezolvare de catalog ... detaliile par uneori stranii ...in rezolvari aproape mestesugaresti de imbinari ’inutile’ dar vitale pentru a cabra vizual casa, facand diferenta intre constructie si arhitectura...” (pag.73);

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]