Drâmba (numit uneori drâng) este un instrument muzical idiofon în formă de potcoavă, prevăzut cu o lamă care se ciupește cu degetul în timp ce potcoava se ține în gură. Instrumentul este de obicei din oțel, dar există și drâmbe din bambus, de exemplu.

Drâmbă
Sunetul instrumentului kamus, tradițional în rândul populațiilor altaice

Cu toate că instrumentul apare în mai multe culturi, nu este foarte clar de unde provine. Cele mai vechi dovezi istorice sunt niște desene chinezești din secolul al IV-lea î.H.[1] Se pare că grecii antici îl cunoșteau.[2] În Europa cele mai vechi drâmbe au fost găsite lângă Rouen, Franța, în 1868. Se pare că datează din epoca galo-romană (sec. V-VII. d. H.).

Drâmbe din bambus
  1. ^ en „The Search for the Origins of the Jew's Harp”. Accesat în .  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)
  2. ^ en „Wilhelm Ludwig Schmidt: The Jew's Harp”. Accesat în .  Parametru necunoscut |accesat= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor)

Bibliografie

modificare
  • Alekseev, Ivan, and E. I. [i.e. Egor Innokent'evich] Okoneshnikov (1988). Iskusstvo igry na iakutskom khomuse. IAkutsk: Akademiia nauk SSSR, Sibirskoe otd-nie, IAkutskii filial, In-t iazyka, lit-ry i istorii.
  • Bakx, Phons (1992). De gedachtenverdrijver: de historie van de mondharp. Hadewijch wereldmuziek. Antwerpen: Hadewijch. ISBN 90-5240-163-2.
  • Boone, Hubert, and René de Maeyer (1986). De Mondtrom. Volksmuziekinstrumenten in Belgie en in Nederland. Brussel: La Renaissance du Livre.
  • Crane, Frederick (1982). "Jew's (jaw's? jeu? jeugd? gewgaw? juice?) harp." In: Vierundzwanzigsteljahrschrift der Internationalen Maultrommelvirtuosengenossenschaft, vol. 1 (1982). With: "The Jew's Harp in Colonial America," by Brian L. Mihura.
  • Crane, Frederick (2003). A History of the Trump in Pictures: Europe and America. A special supplement to Vierundzwanzigsteljahrsschrift der Internationalen Maultrommelvirtuosengenossenschaft. Mount Pleasant, Iowa: [Frederick Crane].[1]
  • Dournon-Taurelle, Geneviève, and John Wright (1978). Les Guimbardes du Musée de l'homme. Preface by Gilbert Rouget. Published by the Muséum national d'histoire naturelle and l'Institut d'ethnologie.
  • Emsheimer, Ernst (1941). "Uber das Vorkommen und die Anwendungsart der Maultrommel in Sibirien und Zentralasien." Ethnos (Stockholm), nos 3-4 (1941).
  • Emsheimer, Ernst (1964). "Maultrommeln in Sibierien und Zentralasien." In Studia ethnomusicologica eurasiatica (Stockholm: Musikhistoriska museet, pp. 13–27).
  • Fox, Leonard (1984). The Jew's Harp: A Comprehensive Anthology. Selected, edited, and translated by Leonard Fox. Charleston, South Carolina: L. Fox.
  • Fox, Leonard (1988). The Jew's Harp: A Comprehensive Anthology. Selected, edited, and translated by Leonard Fox. Lewisburg: Bucknell University Press; London: Associated University Presses. ISBN 0-8387-5116-4.
  • Gallmann, Matthew S. (1977). The Jews Harp: A Select List of References With Library of Congress Call Numbers. Washington, D.C.: Library of Congress, Archive of Folk Song.
  • Gotovtsev, Innokenty. New Technologies for Yakut Khomus. Yakutsk.[2]
  • Kolltveit, Gjermund (2006). Jew's Harps in European Archaeology. BAR International series, 1500. Oxford, England: Archaeopress. ISBN 1-84171-931-5.
  • Mercurio, Paolo (1998). Sa Trumba. Armomia tra telarzu e limbeddhu. Solinas Edition, Nuoro (IT).
  • Plate, Regina (1992). Kulturgeschichte der Maultrommel. Orpheus-Schriftenreihe zu Grundfragen der Musik, Bd. 64. Bonn: Verlag für Systematische Musikwissenschaft. ISBN 3-922626-64-5.
  • Shishigin, S. S. (1994). Igraite na khomuse. Mezhdunarodnyi tsentr khomusnoi (vargannoi) muzyki. Pokrovsk : S.S. Shishigin/Ministerstvo kul'tury Respubliki Sakha (IAkutiia). ISBN 5-85157-012-1.
  • Shishigin, Spiridon. Kulakovsky and Khomus. Yakutia.[3]
  • Smeck, Roy (1974). Mel Bay's Fun With the Jaws Harp.[4]
  • Wright, Michael (2008) The Jew's Harp in the Law, 1590-1825 Folk Music Journal 9.3 pp349–371 ISSN 0531-9684
  • Yuan, Bingchang, and Jizeng Mao (1986). Zhongguo Shao Shu Min Zu Yue Qi Zhi. Beijing : Xin Shi Jie Chu Ban She: Xin Hua Shu Dian Beijing Fa Xing Suo Fa Xing. ISBN 7-80005-017-3.

Vezi și

modificare