Wikipedia

Dracunculoză

Dracunculoză

Utilizarea unui băț de chibrit pentru a scoate un vierme de Guineea din piciorul unei ființe umane
Specialitateboli infecțioase
Helmintologie
tropical medicine[*][[tropical medicine (medical specialty)|​]]  Modificați la Wikidata
Simptomemialgie
febră
greață
vomă
Mâncărime
urticarial allergic eruption[*][[urticarial allergic eruption (human disease)|​]]  Modificați la Wikidata
CauzeDracunculus medinensis  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9125.7
ICD-10B72
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM125.7[1][2]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB3945
eMedicineped/616
Patient UKDracunculoză
MeSH IDD004320
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dracunculoza, cunoscută și sub denumirea de boala viermelui de Guineea (guinea worm disease- GWD), este o infecție cauzată de viermele de Guineea.[3]

Definiție și simptome modificare

Infectarea survine în momentul în care o persoană bea apă care conține purici de apă infestați cu larve de vierme de Guineea.[3] La început, nu există niciun fel de simptom.[4] După aproximativ un an, persoana în cauză începe să resimtă o senzație de arsură dureroasă pe măsură ce femela de vierme formează o veziculă subcutanată, de obicei la nivelul membrelor inferioare.[3] Apoi, timp de câteva săptămâni, viermele perforează pielea pentru a ieși.[5] În această perioadă, mersul sau lucrul pot fi dificil de realizat.[4] Este foarte neobișnuit ca boala să determine moartea.[3]

Cauze modificare

Oamenii sunt singurele specii cunoscute care pot fi infectate cu viermele de Guineea.[4] Viermele are o lățime de 1-2 milimetri, iar o femelă adult are o lungime cuprinsă între 60 și 100 de centimetri (masculii sunt mult mai scurți).[3][4] În exteriorul organismului uman, ouăle pot supraviețui până la trei săptămâni.[6] Trebuie să fie ingerate de puricii de apă în acest timp.[3] În interiorul puricilor de apă, larvele pot supraviețui chiar și patru luni.[6] Prin urmare, pentru a putea persista într-o anumită regiune, boala trebuie să se dezvolte la oameni în fiecare an.[7] În mod obișnuit, diagnosticarea bolii poate fi făcută pe baza semnelor și simptomelor specifice.[8]

Prevenire și tratament modificare

Prevenirea se realizează prin diagnosticarea bolii în fazele incipiente și prin împiedicarea contactului rănii cu apa potabilă.[3] Alte măsuri includ: un acces mai facil la apă curată sau, dacă acest lucru nu este posibil, filtrarea apei.[3] De cele mai multe ori, simpla filtrare printr-un material textil este suficientă.[5] Apa potabilă contaminată poate fi tratată cu o substanță chimică numită DFMG pentru a omorî larvele.[3] Nu există medicamente sau vaccinuri împotriva bolii.[3] Viermele poate fi îndepărtat încet, pe parcursul a câteva săptămâni, prin rularea lui pe un băț.[4] Ulcerațiile formate de vierme ca urmare a ieșirii sale din organism pot fi infectate de bacterii.[4] Este posibil ca durerea să persiste timp de câteva luni după ce viermele a fost îndepărtat.[4]

Epidemiologie și istoric modificare

În 2013 au fost raportate 148 de cazuri.[3] Aceasta reprezintă o scădere față de 3,5 milioane de cazuri în 1986.[4] În prezent, apare doar în 4 țări din Africa, față de 20 de țări în anii '80.[3] Cea mai afectată țară este Sudanul de Sud.[3] Aceasta va fi, cel mai probabil, prima boală parazitară eradicată.[9] Boala viermelui de Guineea este cunoscută din timpuri străvechi.[4] Este menționată în lucrarea egipteană de medicină Ebers Papyrus, datând din 1550 î.Hr..[10] Denumirea de dracunculoză derivă din Latină „necaz din cauza dragonilor mici“,[11] în timp ce numele de „vierme de Guineea“ a apărut după ce europenii au văzut boala pe coasta Guineei Africa de Vest în secolul al XVII-lea.[10] O specie similară viermelui de Guineea determină îmbolnăvirea altor animale.[12] Se pare că acestea nu infectează oamenii.[12] Este clasificată ca boală tropicală neglijată.[13]

Referințe modificare

  1. ^ Disease Ontology, accesat în  
  2. ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m „Dracunculiasis (guinea-worm disease) Fact sheet N°359 (Revised)”. World Health Organization. martie 2014. Accesat în . 
  4. ^ a b c d e f g h i Greenaway, C (). „Dracunculiasis (guinea worm disease)”. CMAJ : Canadian Medical Association journal = journal de l'Association medicale canadienne. 170 (4): 495–500. PMC 332717  . PMID 14970098. 
  5. ^ a b Cairncross, S; Tayeh, A; Korkor, AS (). „Why is dracunculiasis eradication taking so long?”. Trends in parasitology. 28 (6): 225–30. doi:10.1016/j.pt.2012.03.003. PMID 22520367. 
  6. ^ a b Junghanss, Jeremy Farrar, Peter J. Hotez, Thomas (). Manson's tropical diseases (ed. 23rd edition). Oxford: Elsevier/Saunders. p. e62. ISBN 9780702053061. 
  7. ^ „Parasites - Dracunculiasis (also known as Guinea Worm Disease) Eradication Program”. CDC. . Accesat în . 
  8. ^ Cook, Gordon (). Manson's tropical diseases (ed. 22nd ed.). [Edinburgh]: Saunders. p. 1506. ISBN 9781416044703. 
  9. ^ „Guinea Worm Eradication Program”. The Carter Center. Carter Center. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ a b Tropical Medicine Central Resource. „Dracunculiasis”. Uniformed Services University of the Health Sciences. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Barry M (iunie 2007). „The tail end of guinea worm — global eradication without a drug or a vaccine”. N. Engl. J. Med. 356 (25): 2561–4. doi:10.1056/NEJMp078089. PMID 17582064. 
  12. ^ a b Junghanss, Jeremy Farrar, Peter J. Hotez, Thomas (). Manson's tropical diseases (ed. 23rd edition). Oxford: Elsevier/Saunders. p. 763. ISBN 9780702053061. 
  13. ^ „Neglected Tropical Diseases”. cdc.gov. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dracunculoză&oldid=15135448