Dreanovski manastir
| Dreanovski manastir | |
  | |
| Poziția |  Bulgaria |
|---|---|
| Coordonate | 42°57′32″N 25°24′49″E / 42.9589°N 25.4136°E |
| Suprafață | 2.987,89 ha  |
| Cod Natura 2000 | BG0000214 |
Modifică date / text  | |
Dreanovski manastir este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 2.986,61 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Dreanovski manastir este situat la coordonatele 42°57′32″N 25°24′49″E / 42.9589°N 25.4136°E.
Înființare
modificareSitul Dreanovski manastir a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2007 pentru a proteja 1 specie de plante și 30 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în martie 2021[1].[2][3]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 15 habitate naturale: Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus, Păduri panonice cu Quercus pubescens, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de fag moezice, Păduri de tei argintiu moezice.[3]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[2]
- plante (1): Himantoglossum caprinum
- amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
- mamifere (14): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu potcoavă a lui méhely (Rhinolophus mehelyi), dihor pătat (Vormela peregusna)
- nevertebrate (7): Austropotamobius torrentium, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Rosalia alpina, Unio crassus
- pești (3): Barbus meridionalis, zvârluga (Cobitis taenia), dunăriță (Sabanejewia aurata)
- reptile (4): Elaphe sauromates, țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 18 specii de plante, 3 specii de amfibieni, 6 specii de mamifere, 5 specii de nevertebrate, 1 specie de pești, 9 specii de reptile.[2]
Note
modificare- ^ a b Designation Order No. RD – 312/ 31.03.2021 (promulgated SG 50/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Dryanovski manastir”. Accesat în .
- ^ a b „Dryanovski manastir”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .